Copilăria

Un copil fără jucărie
Este ca un magician fără pălărie
Orice copil își dorește
Un joc atunci când se plictisește

Orice om își dorește să mai fie copil odată,
Dar atunci el se gândește
Ca dacă o jucărie privește
De copilărie își amintește

Unde ești, copilărie,
Ai plecat cu o jucărie?
Ai plecat din viața mea
Și mi-ai luat și jucăria...

Te întreb, copilărie,
De ce de mine ai fugit?
Când îmi era mai greu
Tu m-ai părăsit...

Draga mea copilărie,
Ai venit din nou la mine,
Ai venit și bine-mi pare,
Dar timpul oprire n-are

Of, copilărie dragă,
Vremea trece, vremea vine
Știu că trebuie să pleci,
Dar să-ți amintești de mine...

poezie de
Adăugat de Alexandra MarinescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee inteligentă, exprimare frumoasă, ton serios

Distribuie
comentariiAu fost scrise 2 comentarii până acum.
Participă la discuție!
 
 

Adresa de e-mail a expeditorului

Adresa de e-mail a destinatarului

Mesaj (adresa paginii este inclusă automat)

Semnătură (numele expeditorului)

♥ Cum pot ajuta?

Fani pe Facebook