Luaţi unul acasă pentru copilaşi

Stau pe-un strat de paie după sticla transparentă,
Pitite printre cotoare, boluri mirosind a clor...
Fără umbră, fără iarbă, într-o somnolenţă-atentă –
Mamă, ia unul acasă să-l păstrăm în dormitor.

Jucăriile cu viaţă-s ceva nou – dar, iată,
Se uzează prea curând, parcă-ar fi roase de carii.
Vai, pregăteşte o cutie, pregăteşte o lopată –
Mamă, astăzi ne jucăm de-a mersul la funeralii.

poezie de Philip Larkin, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!