Manechin fără cap
strălucești egal în pătratul de noapte
împodobești sicrie cu forme grațioase
deslegi de păcate simțurile
ești cea mai îndrăzneață apoteoză
a sexelor incert conturate
Dumnezeul din tine își depune omagiul
înaintea amantilor uimești
nevinovatele flori și irizând
vraja poetică o micșorezi
o faci ridicolă
se înfioară iarba sub tălpile reci
vântul țâșnește printre cioturi de ram
iluzie mergătoare îți legeni pe brațe
arse de praf amintirile
la picioare ți-ajunge spuma de val
mor ingerii în bătăia fumurie a pleoapelor
viață manechin fără cap
uitat într-o vitrină speriată
de luminile false
poezie de Elena Toma
Adăugat de Elena Toma
Comentează! | Votează! | Copiază!
