O inimă de mister

În doruri multe, cristaline
Venit-am ca să mă îngrop,
Cu al meu tril să se îngâne
Durerea dintr-al meu potop.

Astăzi a curs lacrima rece
Dintr-a cântatului ecou,
Născut în mine să îmi sece
Dorința de a fi erou.

Beatitudini milenare furau înverșunat
Doruri curate și amare,
Dintr-un trecut prea tulburat
Cu clipe fără de savoare.

În ceasul care cântă clipa
Mă plâng în jalnic regăsit...
Și chiar de mi-am găsit aripa,
N-am să mai zbor spre asfințit.

Culoare dulce și opac㠖
Așa se-arată acum destinul –
Nu știu de-i cineva să-i placă,
Cum mi-a plăcut mie pelinul.

Am adorat să plâng în mine...
Și-atunci esența mea spălată,
Se definea să mă aline,
Precum și soarta-mi iritantă.

Cu cât mulțime mă-nconjoară,
Cu-atât sunt eu însingurată...
Cu cât ajung singură-n seară
Din dimineața resemnată.

Am fost în chinuri de vecie,
Dar zăbovit-au efemer...
Acum eman doar bucurie,
Dar inima mi-e un mister...

poezie de din Să ai ce să pierzi... (2007)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
 
 

Adresa de e-mail a expeditorului

Adresa de e-mail a destinatarului

Mesaj (adresa paginii este inclusă automat)

Semnătură (numele expeditorului)

♥ Cum pot ajuta?

Fani pe Facebook