Adevăr sau rațiune
Gândul meu se îndreaptă către tine,
Poate și al tău spre mine.
Să mă crezi cu inima ta bună
Că ce-ți spun nu e minciună.
Acum eu sunt vulcan nestins
A cărei lavă întruna clocotește.
O nesiguranță m-a cuprins
Iar inima mereu zvâcnește.
Fii și tu o candelă aprinsă
Să-mi lumineze zbuciumata cale.
Fii bună și înțelegătoare
Deschide-mi poarta la intrare!
poezie de Dumitru Matei din Gânduri
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
