Cromatică universală

Din motive de policromie severă,
Pământenii s-au aliat cu albastru
În proporţie riguros competitivă,
O cortină stă să cadă în infraroşu,
În plan intermitent apar iluzii stridente
Ţiue pe ecran semnale ultraviolete,
Apar semafoare, depăşite pe roşu,
Unele speranţe se pretează in galben,
Peste barieră pluteşte vag transparenţă
La cheremul unei atitudini confuze,
Alte culori privesc din dos printre fante
Într-o armonie de vis fără complexe,
În geam bate o nuanţă albă, anemică
Mult potenţial se disipă pe negru,
Prea multă energie se pierde pe maro,
Un curcubeu cu extensii, mistuie zarea
Domină, clar reţeaua craiului de verde,
Culori intră şi ies în spectru de-a valma
Sporadic, apar noi interferenţe bizare,
Din cauze intriseci culorile evoluează,
Oricâte nuanţe se divulgă mai apar încă,
In prezent predomină cele cu tentă violentă,
Plus altele sumbre chiar belicoase între ele
Fericiţi, cei care percep nuanţe pozitive,
Fericiţi, cei care disting culori divine.

poezie de David Boia (21 martie 2013)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!