Plimbare printre stele

Ne-am spus poveşti despre stele
În nopţile scurte, până-n zori,
Noi alergam visând printre ele
Văzându-ne viaţa-n dulci culori.

Acum, visez tăcut despre tine
Călcând cu sfială pe pământ
Ochii te văd aproape, lângă mine.
Într-un trandafiriu veşmânt.

Simt urma mâinilor tale lin,
Buzele ard, cratere nestinse,
De ce eşti crud straşnic destin
Nu-mi spui secretul iubirii ascunse?

Mai aşteptăm trandafiri să-nflorească
Mai dă-ne Doamne timp să trăim,
Ca-n viaţa asta omenească
Să fim fericiţi, să ne iubim.

Buzele-mi sunt mai însetate
De dorul tainicului sărut,
De trupurile îmbrăţişate
Iar noi privindu-ne tăcut.

Mă simt cuprins de o divină ameţeală
De aceea te caut şi nu te regăsesc,
Vino de departe, fără nici-o sfială!
Să-ţi mai spun încă o dată "Te iubesc!"

poezie de Mihai Leonte (8 noiembrie 1965)
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!