Mâța bătrână și șoriceii jucăuși (poezie pentru copii)
Dragi copii, vă povestesc
Pisicile ce pățesc
Când devin neputincioase
Trândăvind zilnic prin case.
Povestea-i adevărată
Și copiilor arată
O pisică bătrânioară
Ce dormea zilnic afară.
Șoriceii, la-nceput
De pisică s-au temut:
Nu cumva... pe toți să-i prindă
Și o cursă să le-ntindă.
Și fricoși precum erau
Văzând că nu zice "miau"
Au tras-o întâi de coadă:
Dacă se mișcă, s-o vadă.
Și pisica a simțit
Și iarăși a adormit
Zicând că e mângâiată
Și de șoareci adorată.
Șoriceii, au văzut
Repede au priceput
Și-au chemat mai mulți să vină
Să se dea, pe trambulină.
Și așa au și făcut
Se jucau foarte plăcut:
Pe pisică se suiau
Și la vale se dădeau.
Greu este să fii bătrână
Să nu fii tare în vână
Să nu poți fugi deloc
Fiind, bătaie de joc.
Și pisica a răbdat
Nici măcar n-a mieunat
Dimpotrivă, îi lingea
Cu lăbuța,-i împingea.
Și ce mare veselie
Șoriceii toți să știe
Din tot satul să sosească
Aici să se veselească.
Unii, pe ea se suiau
De mustăți că o trăgeau
Așa mare veselie
Nu s-a existat să fie.
Și bătrâna pisicuță
A fost blândă și drăguță
Și fiind prea bolnăvioară
Ia venit ziua să moară.
Șoriceii, au simțit
Că pisica a murit
S-au dat jos de pe pisică
Neștiind ce să îi zică.
Și gândind ei ce să facă
Și nemaiavând o joacă
S-au gândit: groapă să-i sape
Și acolo să o-ngroape.
Și așa au și făcut
Au săpat și au tăcut
Pisica au sărutat.
Și adio, ei, și-au luat.
Cum să facă ei acum
Al pisicii ultim drum
Căci pisica: era grea
Și din loc nu se urnea?
Hai s-o tragem de codiță
De mustăți sau de guriță
S-o târâm până la groapă
Pe pământul ud de apă?
Și pisica decedată
A mai mieunat... odată
Șoarecii, s-au speriat
Și-au fugit imediat.
Și de-atunci, n-au mai venit
Și povestea, s-a sfârșit
Șoricei și voi să fiți
Și pisica s-o iubiți.
Pisicuța, e frumoasă
Tânără și drăgăstoasă
Toată ziua toarce lână
Și în casă îi stăpână.
Când vede un șoricel
Se repede după el:
Șoricel închipuit
De pisicuță gândit.
Dragi copii, să vă jucați
Pisicuțelor să dați
Plăcerea de a trăi
Se juca și a iubi.
Pisicuțele-s copii
Sunt micuțe jucării
Nu cumva să le loviți
Răi la inimă să fiți.
Și eu am o pisicuță
Este mare și drăguță
Îi vorbesc și îmi vorbește
Și din ochișori clipește.
Este-atât de drăgăstoasă
Când face tumbe prin casă
Că-ți vine să te prefaci
Soricel, mic, să te faci.
Să iubim animăluțe
Căței, șoricei și mâțe
Viața să nu le-o-ntristăm
Dragoste, să le-arătăm.
Mulțumesc.
poezie pentru copii de Paul Preda Păvălache (18 februarie 2012)
Adăugat de Paul Preda Păvălache

Comentează! | Votează! | Copiază!