Lumina se scurgea tăcută
Lumina se scurgea tăcută
Grădina prin arborii goi
Amiaza din noi amândoi
Într-o altă făclie se mută
Rămân amintirile vagi
Misterul din ghem se deșiră
În ziua când moare o liră
Suspinul pe umerii dragi
E ora la care se schimbă
În garda reginei augurii
Și iarăși condorii condurii
Prin stele înalte își plimbă
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!
Vezi și următoarele:
- poezii despre lumină
- poezii despre înălțime
- poezii despre tăcere
- poezii despre stele
- poezii despre schimbare
- poezii despre plimbare
- poezii despre monarhie
- poezii despre moarte
- poezii despre miezul zilei
