Crinul, floarea sufletului meu
Prin piața lumii tumultoasă,
În costum de floare-aleasă
Zâmbesc oricui, fără de teamă
Jubilând, de bună seamă!
E-un carnaval, cu flori și îngeri,
Cu măști hidoase, desuete,
În care, inimă mai sângeri
De se aruncă-n flori cu pietre!
Și cum se-ntâmplă-ades în viață,
Când după inima-i trăiește:
O floare, va rămâne-n piață,
Femeia mândră ce iubește!
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Secvențe în alb și negru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
