Răsai, ...

...

În jurul meu ansamblul de făclii
Cu para transparentă-mi arde rana...
De parcă Iadul mi se-nalţă din calcâi,
Şi s-a născut în mine Căpriana!

Privirile-mi tot seapă-n asfinţit
Sub meditări de spuse şi păcate,
De parcă merg pe-un drum ce-i rătăcit
De Crucea ce-am avut de dus pe spate.

Privesc la cerul plin de forfotări
Şi caut steaua înodată-n pară,
De parcă, aşi fi plină de puteri,
Dar sufletul ar îndrăzni să moară.

Simt inima batând cu aer greu,
Uitând încet, uitând de trândăvie.
Stăpân de parcă-mi este Dumnezeu,
Dar Iuda m-a furat cu mârşăvie.

...

Soare palid, te implor, răsai
Şi-mi luminează drumul spre "Castele"!
Ajută-mă să mă înalţ spre Rai,
Să nu privesc deja din Iad la stele...

poezie de Diana Enachii
Adăugat de Diana Enachii
Comentează! | Votează! | Copiază!