Verde
O, dulce cantec, asurzit de vreme,
Poarta-ma lin spre ale lui poeme.
Incanta-mi auzul cu dulci asonante,
Distruge-mi uratul, desarte sperante...
Inalta-ma usor, albeste-mi aripa,
A carei greutate ii striveste clipa.
Atinge-mi tulpina ce tinde la verde,
O scanteie din priviri ce nu se mai pierde..
Asaza-ma, deci, pe norul de-argint,
Strecoara-mi gandirea pe al lui strans furmint.
Deschide ai mei ochi dezmierdati de-un alint,
Cuprinde si ameteste-l cu- aroma de-absint.
poezie de Deea Dinescu
Adăugat de Deea Dinescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
