Noi, copacii
Dacă seva se va dovedi
Pe noi copacii refuzând
(De ce? Nu știu) a ne hrăni
Ne-om sinucide rând pe rând
Și vom lăsa un testament
Pe coja noastră de onoare
Nici un incendiu aparent
Să nu se stingă de sub soare
Și va rămâne trist un semn
Că ne-a fost sos pe toți din traiul
Cotidian, la un îndemn
De dinăuntru, putregaiul.
poezie de Ion Untaru din Condorul (2001)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Doar două voturi până acum, nu e relevant, votează!
Vezi poezii despre tristețe, poezii despre testament, poezii despre onoare, poezii despre incendii, poezii despre copaci sau poezii despre Soare
