Poezii despre valea
Rezultate pentru valea în creații poetice, în ordinea relevanței și a calității:
Valea plângerii...
Ea încerca să uite
un val de nopți pierdute,
dar totuși gândul îi zbura în gol
cu ochii uitându-se la un stol.
Stolul de păsări se oprește
și singură se pedepsește,
să stea așa n-ar fi de-ajuns,
pe valea plângerii a ajuns.
Stătea și se uita la râu plângând
și-n sufletul ei avea un singur gând,
să uite valea acestei disperări
și să meargă pe mai multe cărări.
Mergând așa ea se oprește
și-un gând frumos ea îndrăznește,
se roagă la domnul să-i dea putere,
odată-n viață încearcă să mai spere.
poezie de Eugenia Calancea (5 aprilie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre gânduri
- poezii despre zbor
- poezii despre văi
- poezii despre viață
- poezii despre suflet
- poezii despre râuri
- poezii despre păsări
- poezii despre plâns
- poezii despre ochi
Aducea soldați
de plumb în valea plângerii
pregătiți să tragă cu puștile lor
ținute la subțioară
îi alinia într-un careu
sub zborul păsărilor de fier
care scuipau foc
un fel de dragoni asiatici
teleghidați într-o simplă
credință că apără valea de plumbul
soldaților deșirați de spaima
topirii timpurii în cântec
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre plumb, poezii despre armată, poezii despre spaimă, poezii despre muzică sau poezii despre foc
Înțeleptul
Nenorocitul de mine
Am călcat în Valea Plângerii
- Ai călcat cu dreptul sau cu stângul?
- Cu stângul.
- E rău.
- Și dacă aș fi călcat cu dreptul
Tot rău ar fi fost.
Același lucru.
E bine să nu calci
În Valea Plângerii.
Și acum mi-a plecat și calul
S-a întors în galop acasă.
poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre înțelepciune
- citate de Marin Sorescu despre văi
- citate de Marin Sorescu despre plâns
- poezii despre cai
- citate de Marin Sorescu despre cai
- poezii despre bine și rău
- citate de Marin Sorescu despre bine și rău
- poezii despre acasă
În valea îmbrăcată-n primavară
O toacă a spart tăcerea verde
În valea îmbrăcată-n primăvară!
Clopotele-au început să bată
Și fulgi de păpădii se-mprăștiară.
Cetatea soarelui e-nchisă azi
Și mă împiedic de-ntuneric straniu,
Lumina e doar dincolo de gard,
Și nu îmi va-nflori curând geraniu'.
S-aud voci cântând în strană iar,
Cum auzeam duminica trecută
Și câțiva pași târând pe trotuar
Bastonul bătrâneții cea urată!
Mă rog, azi, prin șipcile din gard
S-ating o rază cu parfum de nard,
sonet de Ionica Bandrabur
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre lumină, poezii despre început, poezii despre voce, poezii despre verde, poezii despre tăcere, poezii despre primăvară, poezii despre prezent sau poezii despre bătrânețe
Pe valea plângerii
zeii la putere parcă-s surzi și orbi
nu văd că țara se duce de râpă
stârvuri de bucurie devorate-s de corbi
umbre de fericire abia se văd sub lupă.
zei întruchipați în demoni nemiloși
aruncă poporul în cruntă sărăcie
lumina se zbate în vulcani noroioși
viața are gust de apă sălcie.
promisiuni murdare curg de la guvern
visuri spulberate dorințe despicate
patria resimte necazul intern
izvoarele făgăduinței sunt secate.
pe valea plângerii rugi înflăcărate
invocă mântuirea de la divinitate.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre țări, poezii despre vulcani, poezii despre visare, poezii despre sărăcie, poezii despre religie sau poezii despre promisiuni
Valea Morții
În Valea Morții pietrele au suflet,
Merg rectiliniu sau se tăvălesc
În vana lacului secat
De stelele cu iz lumesc.
Nu poartă vre-un veșmânt de ceară
Să toarne-n forme lungi cuvinte,
Nu caută-n învălmășeală
Nici arhitecții de morminte.
Totul e pașnic și mă miră
Că-n Valea Viilor mereu,
De-atâta ură și durere.
Ne tăvălim spre Dumnezeu.
Suntem noi oare pietre sfinte
Călcate de sfinți în picioare,
Sau suntem pietrele de moară
Născute în vieți trecătoare?
[...] Citește tot
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre stele, poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie, poezii despre trup și suflet, poezii despre înfrângere sau poezii despre viticultură
Te iubesc așa cum valea iubește râul
Eu te iubesc așa cum valea
Iubește râul ce-o străbate
Și-așa cum nota muzicală
Iubește-acordurile toate.
Și te doresc așa cum luna
Așteaptă a soarelui lumină
Sau ca un suflet care speră
C-a sa credință-o să-l susțină
Fiindcă tu ești parte din mine
Cum pajiștile-s pe Pământ
Cum cântecul răsună-n suflet,
Iar sufletul devine sfânt.
Eu te iubesc așa cum șoimul
Iubește vântul ce-l susține
Și cum un val sărută țărmul...
Dar tu, tu mă iubești pe mine?
poezie de Nicholas Gordon, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iubire, poezii despre vânt, poezii despre timp, poezii despre sărut sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Pe valea suspinelor
nule sunt gândurile ce nu cresc pe suflet
sunt precum scaieții în câmp pustiit
emoții ce s-au stins la baza unui sunet
care se vor un cântec sub cald asfințit.
soarele e singur într-un deșert arid
cu oaze de iubire rare și mititele
clepsidră răsturnată în grotescul vid
veacul care geme sub ruine de castele.
amintiri care bântuie ca fantomele noaptea
fug, se-ascund de lumina suavă stelară
în jocurile vieții e prezentă și moartea
fulgerând fericirea imaginea-i clară.
pe valea suspinelor speranțe trec puntea
spre visul ce se-armonizează cu steaua polară.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sunet sau poezii despre oaze
Moment marin
Stăm culcați în nisip-
lângă noi,
țărmul
visează statui...
poezie de Lucian Valea din Singurătate în Ithaca (1978)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sculptură
Pe valea suspinelor
pe muntele credinței izvoarele curg
ca sângele prin mine- făptură de carne
îi urmez pe sfinți s-ajung la Demiurg
lumina izbăvirii pe frunte s-o toarne.
pe valea suspinelor am creat un pod
să treacă lumea spre sufletul meu
am fremătat cu arborii preaplini de rod
mult am iubit viața și când mi-a fost greu.
cinstesc destinul meu cu mulți prieteni
și fac mărturisiri din adânc de suflet
când aleargă prin mine îngeri sprinteni
simt că prind iar energie în umblet.
vorbesc cu icoane când nu mă vede nimeni
ecoul strigătului meu vreau să aibă răsunet.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre îngeri, poezii despre vorbire sau poezii despre sânge
<< < Pagina 1 >