teaca

Într-un menaj de pensionari

Hai, vino să te mai cultiv oleacă,
Băbuţo, că prea mult n-ai priceput
O viaţă-ntreagă, cât am petrecut
Cu tine şi cu mintea ta cea seacă!

Ţi-am explicat cristal de la-nceput:
Cum nu-ncap două săbii într-o teacă,
Peste poruncă nimeni n-o să-mi treacă
Şi-n casă sunt monarhul absolut!

Bătrâna i-a răspuns că-i lămurită:
EL e splendoarea, paloşul cel tare,
Iar ea doar teaca, locul de parcare...

Apoi şopti, de-un gând înveselită:
Habar n-ai tu că paloşe-n trecut,
Vremelnic, peste-o sută-au încăput!!

sonet de Petre Ion Florin Vasilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Gândul loveşte în piedestalul cerului,
alungând timpul
din teaca lui...

poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fuga de gind

Duminici vin, duminici pleacă
Robie fără căpătîi
Cu arma somnului in teacă
Eu doar in vis te mai mîngîi

poezie de Valeriu Stancu din volumul de versuri Răstignirea pelerinului
Adăugat de Diaconita Mariana
Comentează! | Votează! | Copiază!

S-a culcat

fără să facă focul
lângă copacul doborât
de vântul puternic
nisipul îl pişca de faţă
sau de mâini la fiecare adiere
gogoloaiele de scaieţi
umblau alandala prin prerie
pistolul stătea în teacă
teaca la brâu în partea dreaptă
coioţii îl pândeau să adoarmă
să-i mănânce faţa sau picioarele
calul fornăia de câteva minute
whisky-ul contrafăcut îi arde gâtlejul
avea o bucată de carne de bivol uscată
şi o conservă mare cu fasole roşie
trebuia să aştepte ziua
la orizont se vedea fum şi cenuşă
micul oraş ardea după atac
vor rămâne numai pietrele
primii coioţi au început să se apropie

[...] Citeşte tot

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Învinsul

Chiar de-l arde, chiar de-l frige,
El n-are voie să strige.
Pune sabia în teacă,
Din ringul de luptă, pleacă.

poezie de Dumitru Delcă (9 august 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

În lipsa virgulei

Când corpul se-îndoaie
şi capul se-apleacă,
sabia nu-l taie.
Ea intră în teacă.
Astfel, strălucirea ei
rămâne nepătată.
În lipsa virgulei,
o viaţă e salvată.

poezie de Dumitru Delcă (20 noiembrie 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

(Ne)rămânerea

N-am să-mi las decât o teacă,
cu obrăjori frumoşi ca ai tăi.
Să închid soarele odată
Printre pereţi şi vânătăi.

Iubesc pădurea ca un dendrofil
zâmbetul satiric de trandafir,
cu păr de crin cicatrizat
şi stins în amintiri.

poezie de Antonio Mihai Vanţ
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Culcuşul din mine

Nu ştiu cum să mă străpung
Dar aş vrea să mă pătrunzi
Ca o sabie care intră în teacă
Mi-e sufletul pe măsura ta
Dar nu ştiu să-l dezleg.
Să intri, să găseşti culcuş în mine
Şi, pe deasupra, mă şi tem pesemne
Dacă eşti înăuntru?!

poezie de Marius Robu din Pacoste de dragoste (19 februarie 2009)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tumefiere

Eu am ştiut că timpul o să treacă.
Eu am ştiut.
Februarie e cel mai scurt
şi-mi rămâne plânsul afară din teacă.

Tare curge, curge...
Faima mea întâmplătoare
îşi face cruce
cu două picioare.

Pentru ca umilinţa jocului
să-mi fie lăsată,
m-am deplasat la faţa locului;
faţa locului era umflată.

poezie de Nina Cassian din La scara 1/1 (1947)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tumefiere

Eu am ştiut că timpul o să treacă.
Eu am ştiut.
Februarie e cel mai scurt
şi-mi rămâne plânsul afară din teacă.

Tare curge, curge...
Faima mea întâmplătoare
îşi face cruce
cu două picioare.

Pentru ca umilinţa jocului
să-mi fie lăsată,
m-am deplasat la faţa locului;
faţa locului era umflată.

poezie de Nina Cassian din volumul La scara 1/1 (1947)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!