supune

Veşnicia nu se supune legilor omeneşti.

Ion Untaru în manuscris (2009)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Joc de seară

Ce mare se arată luna
Şi câte stele sunt în jurul ei,
Inimile noastre sunt doar una,
Poţi să o iei pe-oricare vrei.

Se oglindeşte în zăpadă
Al nostru cerc restrâns de fulgi;
Şi nimenea nu vrea să-l vadă
Cum se ridică fără să-l ajungi.

Lumina şi scânteia
Răsar în falnicele creste;
Şi ne-nconjoară luându-ne ideea,
Din minte şi din tâmplele celeste.

A jocului minune ne supune,
Pe laviţa cea fără de odihnă;
Căci timpul vrea a ne răpune
Şi orologiul sună-n tihnă.

[...] Citeşte tot

poezie de Liviu Reti (25 februarie 2017)
Adăugat de Liviu Reti
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ofiţerul: Şi unde este acum Femeia?
Bărbatul (izbucneşte în lacrimi): A rămas la el! Autorul o ţine închisă în bibliotecă! Vreau să reclam şi acest aspect...
Ofiţerul: Şi ce face Autorul cu soţia dumneavoastră, acolo, în bibliotecă...
Bărbatul: Face absolut tot ce pofteşte...
Ofiţerul: Vă rog să fiţi mai clar!
Bărbatul: Domnule! Mi-e frică să vă spun...
Ofiţerul: Formidabil! Fac lucruri aşa îngrozitoare?
Bărbatul: Soţia mea este o femeie serioasă! În schimb, el, Autorul e un tiran sadic.
Ofiţerul: Fiţi mai clar în exprimare!
Bărbatul: Ea, sărmana, tace şi se supune. Nu are voinţă proprie. E tot un personaj...
Ofiţerul (notează): Concret! Ce face autorul cu soţia dumneavoastră, acolo în bibliotecă?
Bărbatul (plângând): O violează, domnule ofiţer...

replici din piesa de teatru Herghelia albastră (Forţa imaginaţiei), scenariu de Valeriu Butulescu (2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!