Poezii despre superioritate

Rezultate pentru superioritate în creaţii poetice, în ordinea relevanţei şi a calităţii:

Respect-o pe femeie

Iubire...
toti spun asa,
dar respect-o pe femeie.
Nu căuta în ea
doar o mângâiere,
ci o putere,
o inspiraţie,
o dublare a facultăţilor tale intelectuale
şi morale.
Şterge din mintea ta
orice idee de superioritate.

poezie de Eugenia Calancea (8 august 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vezi poezii despre moralitate, poezii despre iubire, citate de Eugenia Calancea despre iubire, poezii despre femei sau Ne poţi propune o poezie de dragoste?

Deasupra buzelor

mustaţa stă în să zboare iar
spre o altă faţă rotundă acum
se întinde douăzeci de milimetri
ajunge pentru o planare peste melci
fulgi de ovăz şi alte cereale muiate

deasupra buzelor întoarsă e mustaţa
zburlită cuminte sub nasul fin
ridicat cu superioritate în aerul greu

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vezi şi poezii despre nas, poezii despre mustaţă, poezii despre cereale sau poezii despre aer

Bunătatea

"Fii bun, dar fereşte-te să nu creadă lumea că poţi fi numai bun."
Nicolae Iorga

Cel bun el în orice dă-ţi
Copleşit e în bunătăţi
Fă oricând la toţi dreptate
Poartă-te cu bunătate.

Bunătatea nu-i cu silă
Îndurare e şi milă
Omu-n bunătate dus
Este vesel şi dispus.

Eşti bun, când eşti blând
Numai binele făcând
Inima-n bunătate plină
Este roadă de lumină.

Bunătatea cu adevărat
Înseninează pe întunecat

[...] Citeşte tot

poezie de Toma Adrian Frenţiu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vezi şi următoarele:

Cum să ne iertăm pentru toate lucrurile pe care nu le-am făcut?

cum să ne iertăm pentru toate lucrurile pe care nu le-am făcut?

am trăit cu simţăminte artificiale atâtea apusuri şi dimineţi neatinse,
fără să ştim cine suntem
cuvântul "EU" l-am rostit de-atâtea ori, descriindu-ne în multiple feluri
toate fiind doar fluctuaţii între sentimente de inferioritate şi superioritate
nimic mai mult,

suntem ca o ceară scursă pe o lumânare pe jumătate arsă
care ar fi vrut să lumineze cu adevărat dar s-a stins înainte să se nască
flăcări albe tăcute şuşotind au mărturisit în treacăt dorinţe încâlcite,
dacă am lua-o de la capăt şi am înlătură ceara,
am scobi adânc fitilul din somnu-i răcit
poate am putea lumina sufletul stingher să-i aflăm tainele,

nu există suflet gol doar goliciune-n suflet
lucrurile nefăcute stau ascunse acolo în profunzimea densă, parcă uitate pe veci
le auzi răsuflând tot mai rar,
sunt fluturi din pulberi de speranţă ce şi-ar lua doar o dată zborul

[...] Citeşte tot

poezie de Cuth Hajnalka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre viaţă, poezii despre uitare, poezii despre tăcere, poezii despre naştere, poezii despre lumânări sau poezii despre iertare

superioritate