Poezii despre starea

Surse care se potrivesc după titlu:

Rezultate pentru starea în creaţii poetice, în ordinea relevanţei şi a calităţii:

Starea, ca un blestem

La început,
am fost în stare,
să articulăm primul cuvânt.
Apoi am fost în stare să muncim,
fără să ne văietăm.
Aşa a apărut starea!
Mai târziu, fără să fim în stare să ne dumirim,
starea noastră a devenit natural,
starea altora.

Pentru că cei ce ne luaseră starea,
erau grijulii,
a venit şi starea de necesitate.
Aveam şi noi, şi ei, stări şi necesităţi,
starea era a lor,
necesitatea era a noastră.
La sfârşit,
am fost în stare de orice.

poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vezi poezii despre început, poezii despre sfârşit, poezii despre muncă, poezii despre devenire sau poezii despre cuvinte

Starea de graţie

Starea de graţie
vine şi trece,
stânga e tulbure,
dreapta e rece.

Zestre ilogică
şi totuşi zestre
ca din noi înşine
două ferestre.

Judec grăbitele
clipe de faţă
cu darul timpului
de-o altă viaţă.

Starea de graţie
iarăşi nu vine
şi poeziile
îmi sunt senine.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Adrian Păunescu din Caut interlocutor
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cartea "Iubiti-va pe tunuri" de Adrian Păunescu este disponibilă pentru comandă online cu preţ redus, la doar ~~-19.17-~~ 10.99 lei.

Vezi şi următoarele:

Starea de graţie

Mi-e frig,
dar
starea de graţie
există, în mine
peste tot.

poezie de Cezar Cătălin Viziniuck (decembrie 2009)
Adăugat de Cezar Cătălin Viziniuck
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vezi şi poezii despre existenţă

Emoţii perfecte

Iubirile în sine
Trăiesc pasional
Pentru sine pentru noi
Vin şi pleacă
Se duc şi seduc
Revin şi subzistă
Persistă sau trec
Din starea de bine
În cea de călăuză
Din starea de fericire
În cea de infinit
Din starea încântare
În emancipare divină
Numai decât să creeze
Aceste emoţii perfecte.

poezie de David Boia (22 mai 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vezi şi următoarele:

Ardealul, starea mea de spirit

Ardealul, starea mea de spirit
Cu care mă gândesc la ţară,
De parc-aş respira lumină
Şi existenţă milenară.

La orice pas îţi râde-o floare,
Sub orice pas e un mormânt,
Ardealul întregind o roată
Sub care Horia s-a frânt.

Aud un clopot sus pe-o cruce,
Bătând cu limba-n ideal,
Ca-ntr-o Duminică a ţării
Vin la biserică-n Ardeal.

poezie celebră de Marin Sorescu din Poezii alese de cenzură (1991)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cartea "Trei dinti din fata" de Marin Sorescu este disponibilă pentru comandă online cu preţ redus, la doar ~~-37.00-~~ 29.99 lei.

Vezi mai multe poezii despre Transilvania, poezii despre sat, citate de Marin Sorescu despre sat, poezii despre lumină, citate de Marin Sorescu despre lumină, poezii despre idealuri, poezii despre flori, citate de Marin Sorescu despre flori, citate de Marin Sorescu despre existenţă, poezii despre cruce sau citate de Marin Sorescu despre cruce

E tristă noaptea

E tristă noaptea şi-n starea ei perfidă
În giulgiul morţii se îmbracă
La lumânări aprinse,
Cad ploile de aur pe trupul de silfidă
Inima de dragoste îi seacă
Cu aripile învinse
Pe drumuri lungi stau gata ca să trec
Iarăşi s-aduc lumina lunii
la ferestre-n geam,
Prin lume caii pământului la fugă se întrec,
Se scutură pe dealuri prunii
Nimic să beau nu am.
E tristă noaptea şi-n starea ei perfidă,
Cad ploile de aur pe trupul de silfidă.

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vezi mai multe poezii despre tristeţe, poezii despre ploaie, poezii despre noapte, poezii despre moarte, poezii despre lumânări sau poezii despre lumina lunii

E sumbră noaptea

E sumbră noaptea şi-n starea ei perfidă
În giulgiul morţii se îmbracă
La lumânări aprinse,
Cad ploile de aur pe trupul de silfidă
Inima de dragoste îi seacă
Cu aripile învinse
Pe drumuri lungi stau gata ca să trec
Iarăşi s-aduc lumina lunii
la ferestre-n geam,
Prin lume caii pământului în goană se întrec,
Se scutură pe dealuri prunii
Nimic să beau nu am.
E sumbră noaptea şi-n starea ei perfidă,
Cad ploile de aur pe trupul de silfidă.

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vezi mai multe poezii despre inimă

Generalul şi starea lui iniţială

Stare de alarmă
în creierul tău metafizic
ţii un discurs pe tema
destinului
la căpătâiul muribundului
dragă generale,
nu-ţi face procese de conştiinţă
e mai uman totuşi
să-l citeşti pe Albert Camus
sau să spargi oglinzi
în nopţi cu lună
prin câte războaie s-a plimbat
trupul tău
înainte de a-şi dobândi
starea iniţială
în intimitate te transformi
într-un vampir
mai rabdă-te câteva secunde
sau du-te acasă
mama ţi-e grav bolnavă