Poezii despre respectul fata de parinti
Rezultatele următoare se referă la oricare dintre termenii căutați. Pentru rezultate care includ toți termenii, se poate efectua o căutare strictă.
Rezultate pentru respectul fata de parinti în creații poetice, în ordinea relevanței și a calității:
Lângă respectul nostru de români...
Ne-au sărăcit, ca peste tot în lume,
Un neam de trădători și de hapsâni.
Ne-au murdărit, ca nație și nume,
Din tot ce-am fost odată, ca români.
Dar nu ei sunt români adevărați.
Nu ei se țin ca țara să nu piară.
Noi stăm aici de griji împovărați
Și suferim și ură și ocară.
Să ducem veșnicia de români
Și plaiul mioritic să nu moară.
Ei doar în mintea lor se cred stăpâni,
Dar nu mai au nici inimă nici țară.
Nu ne-am vândut copii și nici părinți,
Să căpătăm arginții, precum Iuda.
Când te-om primi, sunt sigur, ai să simți
Că-n palma noastră, odihnește truda.
[...] Citește tot
poezie de Marin Bunget
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre trădare
- poezii despre sărăcie
- poezii despre respect
- poezii despre pâine
- poezii despre odihnă
- poezii despre murdărie
- poezii despre inimă
- poezii despre adevăr
- poezii despre România
Povețele mamei
Oh, mamă bună ce mă-ndemni să fiu mai bun și iertător cu cei din jurul meu!
Oh, mamă dragă ce mă-nveți respectul
Față de părinți, profesori, colegi, vecini, rude, prieteni, sau orișicine,
Că-i om pe străzi sau cunoscut, că-i vechi prieten sau iubit,
Că-i bogat sau sărac, un om oarecare,
Lipsit de iubire, ori lipsit de valoare,
De suflet, de vis,
Ori că-i om de temut,
Sincer sau prefăcut,
Cu toți trebuie să ne iubim și să trăim armonios...
Să ne surprindem zi de zi, cu sărutări, cu zâmbete duioase
Cu lacrimi în ochi să retrăim momentele din viața asta frumoase
Când inimile vorbesc în șoapte, colorând în violet... iubirea.
poezie de Ileana Nana Filip din Un ocean de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre iubire
- poezii despre viață
- poezii despre prietenie
- poezii despre mamă
- poezii despre zâmbet
- poezii despre vorbire
- poezii despre visare
- poezii despre vecini
- poezii despre valoare
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Respectul orb
mă sperie respectul orb de care
dați dovadă când mă treceți o stradă sau fie și o
scremută striație (?!) în
serie eu scriu eu scriu poezie: scriu să se vadă
că nu fac trotuarul degeaba cu (g)rație
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre sperieturi sau poezii despre poezie
Restitutio in integrum
moto:
Trăim mai abitir seisme
Decât în vremile primare
Se umple lumea de neologisme
Și limba romilor dispare
--------------------------
V-am oferit un manuscris
Domnule profesor, spre lectură
Cu tot respectul, dacă-mi e permis:
Restituiți-mi opera-n natură!
V-am crezut un tip de anvergură
Nefăcând cu nimeni compromis
Cu tot respectul, dacă-mi e permis:
Restituiți-mi opera-n natură!
Nu mai amintesc că mi-ați promis
Promovarea în literatură;
Drept că uneori și cei mai mari's
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru din Locuiesc într-o lacrimă suspendată (2005)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre superlative, poezii despre promisiuni, poezii despre profesori, poezii despre natură, poezii despre literatură, poezii despre lectură sau poezii despre educație
"Cine are părinți" (Poetului Adrian in memoriam)
"Cine are părinți pe pământ, nu în gând,
Mai aude" cum neantul ne cheamă flămând.
Că au fost și ei tineri, sărmani ori bogați,
Vor ajunge în cârje, cu un Alzy sub braț.
Cel mai mult i-a durut râsul junelui scrib,
Are-n piept doar un boț? Pălărie de hrib?
E ușor, dai cu barda în stânci, ca-n vechimi,
Iar din stâncă zbucnește o lacrimă, știm,
E doar vocea durerii, a sângelui, fiți
Și copiii de azi, și bolnavii părinți.
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre stânci, poezii despre voce, poezii despre tinerețe, poezii despre sânge, poezii despre râs, poezii despre prezent, poezii despre gânduri sau poezii despre durere
Raiul românilor
Să fim copii? Am fost copii!
Și vom mai fi pe-acest pământ
Cât unul din părinți trăiește
Purtând spre cer sufletul sfânt.
Cum tata a plecat demult
Spre-adâncul liniștii divine,
Pun pâine pe mormânt și flori,
Cu lacrimi ud ziua de mâine.
Să fim copii? Suntem copii
În fața crucilor ce cresc
Sub iadeșul de porumbei,
Pe-aripi cu steagul românesc.
Că, Doamne, țara ni-i tot mamă,
Pământul ei ni-i trup domnesc,
Suntem copii dintotdeauna
Și pentru asta o iubesc!
[...] Citește tot
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie, poezii despre țări, poezii despre viitor, poezii despre trup și suflet, poezii despre tată sau poezii despre suflet
Ceva,însă, nu s-a schimbat
Domnilor parlamentari, pentru ca voi să puteți trăi în lumină, îi țineți în întuneric pe cei săraci. Îi înfometați pentru ca voi să huzuriți. Îi lăsați în suferință pentru ca voi să trăiți în lux și desfrâu.
Pentru cei săraci spitalele sunt cetăți ce nu pot fi cucerite. Ei rămân pradă morții pentru că nu au bani să se trateze. Pe țărani i-ați adus în sapă de lemn. Vă folosiți de munca lor, ca să vă îmbogățiți.
E drept că tehnica a evoluat, că lumea s-a schimbat... Ceva, însă, nu. Societatea a rămas aceeași ca în vremea marelui Eminescu. Și astăzi omenirea este împărțită în "mizeri și bogați". Educația aluat-o razna. Respectul față de om, față de munca lui a dispărut cu desăvârșire. În locul lor, împroșcarea cu noroi, și chiar crima au pătruns între părinți și copii, între frați, între cei apropiați. Ce să mai vorbim despre dușmănia între toți.
Aura care odată era apanajul fiecăruia dintre noi, astăzi a devenit rugina care corodează tot mai mult sufletele, cândva curate.
Cât dezmăț, câtă cădere a magnetizat societatea noastră!
Oare unde vom ajunge? Mai există loc până unde să coborâm?
Până și vidul nu ne este suficient pentru alunecarea în hău.
Oare credința în Dumnezeu ne mai poate salva de la pieire?
poezie de Dumitru Delcă (august 2018)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre țărani, poezii despre întuneric, poezii despre suferință, poezii despre schimbare sau poezii despre sat
Fața pâinii (apoteoza spicelor)
Cu tot negrele țărânii
Preacurată-i fața pâinii
Și cu risipa fărâmii
Preacurată-i fața pâinii
Și cu sarea grea din spate
Preacurată-i fața pâinii
Și-mpărțită-n jumătate
Preacurată-i fața pâinii
Maică-Ea de dimineață
Preacurată-i fața pâinii
A purtărilor de-o viață
Preacurată-i fața pâinii
Și când mirii se sărută
Preacurată-i fața pâinii
Cu dinți umezi de-alăută
Preacurată-i fața pâinii
Căci în trupul de secară
Preacurată-i fața pâinii
Urcă dragostea de țară
Preacurată-i fața pâinii
[...] Citește tot
poezie de Ion Hadârcă din Lut ars (1982)
Adăugat de Maria Hadârcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre timp, poezii despre sărut, poezii despre patriotism, poezii despre pace, poezii despre nuntă, poezii despre negru sau poezii despre muncă
Nu-l pedepsiți!
La Domnul și la voi, cer îndurare:
Pe criminal, vă rog, nu-l pedepsiți!
Dreptate nu se face-n închisoare,
Închideți ochii! Dați-l la părinți!
Să fie judecat numai de mame!
Să fie rupt și mestecat în dinți!
Nu-l condamnați, nu-l împușcați cu arme,
Creați o lege: Dați-l la părinți!
Nu condamnati parintii sa-i plătească,
Cum toti platim atatia detinuti,
Dati,, peste noapte"- o lege romaneasca,
Iar criminalul, dati-l la parinti!
Plangem si noi, plang Ingerii si Sfintii,
Si asteptam! Decizia-i la voi!
Lasati-l doar o noapte cu parintii,
Si dreptul s-apeleze 112!
poezie de Florin Tudoran
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre plată, poezii despre ochi, poezii despre noapte, poezii despre legi, poezii despre dreptate sau poezii despre dinți
Copii de azi, nu-I uitați pe părinți
Copii de azi, păstrați-i în minți
Și în suflet pe ai voștri părinți!
Ei v-au îngrijit, v-au vegheat,
Și din puținul lor v-au dat,
Ca să creșteți cu aripi de zbor,
Să fiți urmași cu viitor!
V-au iubit, v-au ocrotit,
Și dacă uneori v-au dojenit,
Copii de azi, nu îi pizmuiți,
Pe-acești neobosiți părinți!
Ceas de ceas și zile de-a rând,
Voi ați fost în al lor gând,
Că nu există un lucru mai sfânt,
Decât să fii părinte pe pământ!
În pragul casei lor, ei așteaptă smeriți,
Să le dați un semn, că-i iubiți,
[...] Citește tot
poezie de Gheorghe Alionte (12 ianuarie 2022)
Adăugat de Gheorghe Alionte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre zbor sau poezii despre zile
<< < Pagina 1 >