razbunare

E păcat să-ţi periclitezi dantura, scrâşnind a răzbunare.

aforism de Valeriu Butulescu din Imensitatea punctului
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă este folosită ca recompensă, magia este răzbunare întruchipată.

Terry Goodkind în Blood of the Fold
Adăugat de Alina Roxana Chirila
Comentează! | Votează! | Copiază!

Crunta răzbunare

Soaţa soţul îşi ura
Şi avea mereu tot drame,
Că el crunt se răzbuna
Violând-o-n epigrame.

epigramă de Igor N. Costiuc din Epigrame cu şi despre femei (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să renunţăm la răzbunare,
La intrigă şi la minciună!
Valabil pentru fiecare:
Tot fapta bună e mai bună.

catren de David Boia (16 februarie 2014)
Adăugat de Anca Petru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui beţiv

Precum beţivul, în pahare,
Răstoarnă vinul agresiv,
Şi vinu,-n semn de răzbunare,
La fel răstoarnă pe beţiv.

epigramă de Vero din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înainte vreme, o palmă primită de la o femeie însemna ură; două palme, răzbunare; trei palme, iubire. Astăzi: o palmă înseamnă nimic sau divorţ.

aforism de George Geafir din Lux de jeratic (1998)
Adăugat de George Geafir
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tarife exagerate la mare

Înfuriată,-afurisită,
Corăbiile i-a-necat
Iar Darius zis-a supărat,
Să fie marea biciuită
Şi astăzi ea e cătrănită,
Jupoaie nejustificat
De bani, de piele, ne-ncetat,
Vacanţele să compromită;
Tratându-i cu scumpiri "barbare",
Doresc turiştii răzbunare
Şi totuşi, aş dori să-i critic,
S-o biciuiască n-ar putea
Dar se răzbună "mioritic":
Îşi fac nevoile în ea!

sonet epigramatic de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Sonate rău (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Răzbunare ratată

Tot urmărit de ghinioane,
Convins că astfel îi e dat,
Mărin de soaţă fu trădat,
Cu un bărbat "de milioane"
Atunci, cuprins de rele toane,
Simţindu-se încornorat,
Pe ce-i mai sfânt s-a blestemat,
Să uite-a sale silicoane
Jură s-o-nşele aşadară,
Cu cea dintâi miliardară
Şi s-a rugat un cincinal,
De dimineaţa, până seara
Prin alţii, chiar şi personal,
Dar nu a vrut miliardara.

sonet epigramatic de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Puţin sonate (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Văzând lumina zilei spre sfârşitul perioadei Edo, unchiul ştia sumedenie de poveşti lugubre, foarte populare la vremea aceea: despre case bântuite, cu încăperi unde nimeni nu se-ncumeta să intre; despre spirite încă vii ale unor femei geloase, chinuindu-şi foştii iubiţi; despre stafii ale unor bărbaţi obsedaţi de răzbunare. Dar, fiindcă primise educaţie de samurai şi se conforma unui cod potrivit căruia "un războinic n-are voie să creadă în fantome şi fiinţe supranaturale", unchiul meu zicea că nu dă două parale pe asemenea istorii.

începutul de la Fiica negustorului de sake de Kido Okamoto (1930), traducere de Angela Hondru
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nebunia şi amorul (fabulă)

În nişte fabule un poet scrie
Că Nebunia şi pruncu-Amor
Se jucau singuri pe o câmpie,
În primăvara vieţii lor.

Ştiţi că copiii cu înlesnire
Găsesc sujeturi de neunire;
Ei dar odată se gâlceviră
Pentru o floare ce întâlniră.

Striga Amorul în gura mare;
Cealaltă, însă, minut cumplit!
Îl izbi-ndată atât de tare,
Cât de lumină ea l-a lipsit.

Adânc copilul simţi durere,
Rămânând astfel fără vedere.
Trista lui mumă jalbă porneşte
L-al său părinte, stăpân ceresc:

[...] Citeşte tot

fabulă clasică de Grigore Alexandrescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!