pseudonim

Autoepigramă

Public sub pseudonim,
Criticii stau ca de piatră,
Sunt atât de anonim
Că nici câinii nu mă latră!

epigramă de Vasile Tacu din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui scriitor

Chiar şi cu pseudonim,
Când semnează, evident,
Cititorii toţi îl ştim
După lipsa de... talent!

epigramă de Ion Cănăvoiu din Cobra regală (1994)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unii scriitori îşi comentează laudativ, sub pseudonim, propriile cărţi. Aşa cum bătrânii, neîncrezători în urmaşi, îşi dau singuri de pomană.

aforism de Vasile Ghica din În ghearele râsului (iunie 2011)
Adăugat de Vasile Ghica
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dă-i unei maimuţe o perlă: n-o va privi ‒ ca să se bucure de frumuseţea ei, n-o va pune la gât ‒ ca pandantiv, n-o va pune la ureche ‒ ca cercel, n-o va pune pe deget ‒ transformată într-un inel, ci o va băga în gură şi nu se va lăsa până nu o va sparge între dinţi. La fel fac şi unii pseudocritici literari ‒ sub pseudonim pe Internet, cu operele literare autentice şi cu autorii lor.

aforism de George Budoi din Critică şi critici (12 martie 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marin Preda ca pseudonim

Iubito mă gândesc la tine
ca un borfaş la ceasul unui lord
şi se ciocnesc în carnea ta lumine
şi trandafirii au atac de cord

Ca un borfaş în ceasul unui lord
iubito mă topesc în faţa ta
şi sunt cu îngerii în dezacord
şi moartea parc-ar regreta

Iubito mă topesc în faţa ta
din carnea ta când sar lumine
şi restul lumii nu te-ar da
iubito mă gândesc la tine

Ca un borfaş la ceasul unui lord
când mă arunc pe mine peste bord

poezie de Costel Zăgan din Poeme critice (2020)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!