protectia animalelor

Regele animalelor

De laudat cu el - ne laudam.
De proclamat rege - îl proclamam.

Dar îl tinem dupa gratii de fier.
Si-l hranim cu cadavre de cai.

Iar el se uita mustator la noi
Visând, melancolic, Sahara.

poezie celebră de Geo Bogza
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Leu

Leului i se mai spune şi regele
Animalelor. Astăzi numărul leilor
Aflaţi în cuşti este aproape
Egal cu cel al leilor din libertate.
Dacă vi se oferă o coroană, refuzaţi-o.

poezie celebră de Kenneth Rexroth din Bestiar (1956), traducere de Dan Costinaş
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ploaia – poem diamant

Picături
de apă
căzute din cer
purtate de norii pufoşi
aduc viaţă plantelor şi animalelor
doar oamenii se feresc
ascunzându-se de ele
sub umbrele
colorate.

poezie de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Leul – poem diamant

Încoronat
în junglă
ca regele animalelor
rage furios spre supuşi
toată ziua leneveşte la umbră
dar cea care vânează
şi controlează totul
este regina
leoaică!

poezie de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

toate paltoanele verzi
au gulerele îmbrăcate în blănuri.

din ochii animalelor ucise
încă se mai scurg lacrimi
peste pârtiile întinse
de la un capăt al iernii
la celălalt
unde pădurile înghit
ca nişte vulturi hulpavi
coarnele înmugurite
ale cerbilor.

poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ah, ea se uită-n mine

Pierit şi cu moartea fluturând
aidoma unui grajd părăsit de armăsari
puţind de sângele uscat
al animalelor privirii ei,
vai mie, sunt
o biată oglindă de carne
în care ea
îşi piaptănă părul;
în care ea
îşi drege chipul;
în care ea
se vede pe sine
pentru altcineva.

poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Niciun adevăr nu e mai mişcător ca cel lăuntric al animalelor ...

Câinii vagabonzi sunt condamnaţi la o existenţă mizeră printre ruine,
insule gigantice de gunoaie.
Oamenii au rămas la fel de nepăsători
de mediul înconjurător; dezinteresaţi
de a construi o formă de solidaritate
şi supravieţuire armonioasă cu tot ce îi înconjoară.

Îndepărtaţi de poruncile lui Dumnezeu, lunecă
în mijlocul singurătăţii ca o revărsare neagră a nervilor
într-o lume sumbră şi n-au cum să vadă
sinceritatea din ochii animalelor abandonate.

Niciun adevăr nu e mai mişcător ca cel lăuntric al animalelor.
Ele nu destăiunuie nimic, sunt necuvântătoare,
dar devotamentul lor e capabil să topească aerul polar,
să cânte mugurul în inima ierbii.
Şi animalele iubesc, sunt gata de a-şi oferi iubirea
până la sacrificiu.

Gândiţi-vă ce înseamnă un suflet de animal cu zâmbetul larg

[...] Citeşte tot

poezie de Camelia Opriţa din Cuvântul din lumina condeiului Literatură pentru minte, inimă şi suflet
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cocina politică

Politichia românească neolitică
Nu-i de sorginte mioritică,
Gaşca demnitarilor
E ferma animalelor,
Porcii se îmbulzesc la mâncare,
Se bat în râturi belşugare,
Statornicita ură viscerală,
Ingrată, castă, ne înfioară,
Cutremurătoare pe întregul an
Obrăznicia unui mitocan,
O mârlănie bine conturată,
De mârlani în stare avansată,
Se servesc sub bolţile celeste,
Tărâţele politice prea indigeste.

pamflet de Mircea Ursei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pretinsul Prinţ Paul Lambrino, fiul bastardului lui Carol al II-lea, a fost pus de DNA în cătuşe pentru corupţie în dosarul retrocedării ilegale a 28 ha de teren deţinut de Institutul de Cercetări pentru Protecţia Plantelor Bucureşti (pamflet)

Limba noastră, o comoară,
El o siluie,-o omoară;
Scumpa limbă cea română,
El, gângavul, o îngână.
Vrea terenuri de pomană,
A pretins chiar o coroană,
S-a ales doar cu cătuşe;
Ţepeş i-ar fi pus ţepuşe...

pamflet de George Budoi din Pamflete şi satire (11 decembrie 2015)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ciori de toamnă

Ciori de toamnă-n cârduri trec,
Trec în valuri, pe-nserate,
Croncănind înfometate
Iar eu stau şi le petrec

Cu privirea, cum la plopii
Cei din margine de sat,
Ca ciorchini de struguri negri
Cum sunt cei din curtea popii,

Sub un cer cu Lună plină
Se aşează să-nnopteze
Sus, pe vârfuri, mai aproate
De protecţia divină.

Stol de umbre, noapte bună!
Câmpul te aşteaptă mâine
Să mănânci din bobi de pâine
Cu hârciogii împreună.

poezie de Mihail Mataringa
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!