persoane++perverse

Omul-pasăre mort şi bizonul trăgând să moară

Lung corp care întruchipase entuziasmul exigent,
În prezent perpendicular pe rănitul Brut.

O, răpusule fără măruntaie!
Doborât de cel ce fusese mahăr şi care, împăcat, moare;
El, dansatorul abisului, duh, mereu gata de-a naşte,
Pasăre şi fruct perverse de magii cu cruzime salvate.

poezie clasică de Rene Char, traducere de Leo Butnaru
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am urlat zeilor

M-au intrebat si demoni si îngeri
De ce nu te-au furat zei...
Si eu în nebunia mea
Am strigat lor...
Iubirea nu se fură sau cumpără

Iubirea se răsădeşte
Cu praf de stele si visurile mele
De a te vedea zeiţă
Neînchinată si nărăvaşă

În lumea noastră de mult cumpărată
De bani si perverse interese
Cu zei de metal reci
Si vise interzise...

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Logodna la rece

cu farmece e-terne bătrânul acesta îşi face din ne
vinovata copilă o puşculiţă de porţelan: rafinat
picioruşele ei patinează pe poliţa
de asigurare a fericirii perverse a monstrului re
condiţionat (?!) înainte cu o
oră la rece ca vremea finită de toamnă să-l bage
cu tot cu durerea din oasele craniului de scanat
după unele gratii – subţiri: trase ca
printr-un inel de logodnă... de forţă minoră

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Păr în nas

Bătrâneţea le-a oferit perioada de glorie
Acestor perverse, băgăcioase fire de păr,
Împânzindu-se-n nas ca iedera,
Vârându-se-n ambele nări.
Cum forfecele nu se simte bine-n nasul meu,
Sunt vânate şi prinse cu degetele.
Au rădăcini care-ajung parcă până-n călcâie,
Iar smulsul lor înţeapă, înfiorându-mă minute bune.
Nu trece mult şi cresc la loc.
Dar nu asta-i grija cea mare,
Privind în oglindă,-am început să observ în urechi
Conturul unei păduri.

poezie de Kelly Kurt, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ochii mei albaştri

cuprind liniştea care mă cuprinde
pereţii de verdeaţă mă apucă
în crengi
ierburi plante cu năluciri perverse
arinii îşi dau ramurile cu fagii
peste mine
în jurul meu
sălciile nepieptănate primesc vizita
veveriţei cu ayahuasca în coadă
bradul frate cu pinul se scălămbăie
în ciobul de lună
felinarele a
prinse
de un tril de păsări trezite la primăvară vară
nu păstrează distanţa fizică
riscă un vis cu a
pus de soare
fotografiat de paparazzii aştri
lor de verdeaţă

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ziua mea...

De ziua mea, aş vrea să se reverse
Din cer apoteoze de rubine;
Să curgă flori, parfumuri, cavatine
Şi dans de focuri albe şi diverse.
În casa mea, cu statui bizantine,
Să vie trubaduri de şcoli adverse,
Femei cu ochii plini de lumi perverse
Şi critici cu condeie sanguine.
De ziua mea, să ardă-n trei altare
Tămâie, bronz şi aur lucitor
Şi vin, să cânte-n cupe şi pahare...
Şi-apoi, răpit de-un vers nemuritor,
Aş mai dori ca-n ziua asta mare
Să nu-mi sosească nici un creditor!

poezie clasică de Ion Pribeagu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ucisă de atâtea vise

Între mine şi copiii mei nenăscuţi
există o punte...
Necunoscându-i am ajuns să-i iubesc...
Roadele gândurilor mele perverse
îmi spun,
că un bărbat în toată puterea cuvântului
pleacă la război...
Dincolo de gardul
ce urmează conturul palatului,
fiecare secundă e tristă
şi vrea să evadeze.
Într-o mare încurcătură
au intrat şi sentimentele mele...
Când voi trece pe celălalt mal,
sigur voi muri ucisă de atâtea vise...

poezie de Any Drăgoianu (2009)
Adăugat de Any Drăgoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pădurea în agonie

Fâşii de nori aduc învolburarea
Pe cerul de cobalt al primăverii,
Se face loc mai repede-nserării...
Dece-i aşa? Se pune întrebarea.

Deoarece, pe tot cuprinsul ţării
Ades îşi fac stihiile cărarea
Trecând să scoată dintre ţărmuri marea
S-o poarte-n infinitul depărtării.

La noi, aproape c-a murit pădurea,
Copacii falnici urlă de durere,
Străini casapi zdrobitu-le-au spinarea,
De-nverşunare plini şi de putere.

Blestem asupra lor să se reverse,
Să răzbunăm pornirile perverse!

sonet de Ioan Friciu (2018)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Turtă dulce

Infanterişti cu capete plecate,
gnomi muribunzi într-o dramatică oaste
Amuşinând prin muşuroaie de beton,
nevrednice şi nedorite moaşte
Comuniuni perverse, piei izolate,
în corturi surde se clădesc alene,
Nici vânători, nici pradă nu suntem,
ne tulburăm cu ispitiri perene...

Surzi ne târâm nu prin caverne de oţel,
furnici neîmplinite într-un şir...
Comunicare telepatică absurdă,
din pâlpâiri de şubrede antene, bir
La o entropic muzicală vrajă,
suită-vortex încrucişată pe oase înălbite
Trăim în tuburi muzicale,
ignobil xilofon în noapte prin şoapte adormite...

poezie de Sorin Rus
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La Rio

De Rio mi-i cumplit de dor,
Acolo unde orgasmele
Se hârjonesc pe plaje
Şi-n clocot cafeaua te arde

Ah, delta Amazoanelor,
Ce-nşelător te duce-n ispită
Cu unduiri perverse de samba,
Nu simţi cum te-nghite mâlul

Foglia seca
Trupuri revoltător de nude
Dinspre Ocean îşi unduie
Şoldurile briza păcatului

Cascada Iguasu,
Duşul îmi biciuie pielea
Ca unui sclav de pe feuda
Iubirilor tarifar plătite

[...] Citeşte tot

poezie de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!