parasi

Frunzişul aurit (fragment)

Când mă vei părăsi (să nu spui că nu ştii),
Când mă vei părăsi, căci mă vei părăsi,
Nu voi mai lua garoafe, nu, de la florăreasă
Cu visul meu cel trist rămâne-voi acasă
Şi îmi voi spune: "Iată odaia ce-ţi plăcu
Şi iată şi oglinda în care nu eşti tu,
Măsuţa de-acaju, sofaua... Asta ce-o fi?
E scaunul pe care îţi aşezai pantofii.
Calm golf, cu fericirea, pe vremuri, ancorată!...
Şi voi zâmbi, privindu-i cu jale câteodată
Pe clovnii desenaţi de degetele tale
În vechiul meu Racine cu colţuri de metale."

poezie clasică de Tristan Dereme din Antologia poeziei franceze (1974), traducere de Leonid Dimov
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu poţi părăsi

Nu părăsi, ci uită
Când totul este şters,
Cine mai umple timpul
Ce nu mai are sens,
Neînţelegeri mute
Din vremea care-a fost,
Cine-ntre pereţi moare
De gânduri, fără rost,
În inima de soartă,

Nu mai pleci nicicând,
Nu mai pleci niciund'
Nu poţi părăsi,
Nu mai poţi fugi
Nici de umbra ta
"Ne me quittes pas"

Dă-mi perle de ploaie
Pe-ntinsuri uscate
Să le-ngrop cu mine

[...] Citeşte tot

cântec, muzica de Jacques Brel, traducere de Luminiţa Soare
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă mă chemi

Dacă mă chemi, voi părăsi tot ce se află-n jurul meu...
Nu voi întoarce capul să arunc o privire celor dragi.

Dar strigă-mă pe neaşteptate, aşa cum vin zorii, astfel
Vocea ta-mi va pătrunde-n cea mai intimă redută a sufletului,
Ridicându-l din noroi, rănindu-l ca o lovitură de sabie.
Dacă mă chemi, voi părăsi tot ce se află-n jurul meu...

Ajungând la sanctuarul tău, un om bătrân,
Îmi voi recompensa întârzierea
Răspândind esenţa sufletului meu înaintea altarului tău,
O, Hristoase, ca pe un parfum delicat de tuberoză.

poezie de Amado Nervo, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu Te duce de la noi

Gadareni suntem Isuse
plini de patimi şi nevoi
suntem inimi desupuse
Te-am gonit, dar o, Isuse
nu Te duce de la noi!
Plini suntem de fapte rele
şi-al păcatului noroi,
gemem sub necazuri grele,
nu ne părăsi în ele
nu Te duce de la noi!

Nu Te duce, fără Tine
suntem orbi, flămânzi şi goi,
ia-ne tot ce-avem mai bine
toate n-au un preţ cât Tine
nu Te duce de la noi!

N-asculta pe-aceia care
şi-azi Te-alungă iar-napoi;
Arse-n dor de vindecare

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Traian Dorz
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eternitate...

Nu putem părăsi
Eternitatea
Acelor
Clipe
Şoapte
Universului de iubire.

Vine
Adeseori
Să îmbie
Inima
Lăsată
Eternei amintiri!

acrostih de Constantin Iordache din Buchet de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Testament

Săpaţi-mi în ziua morţii mele
Mormântul în iubita Ucraină,
În stepa verde, necuprinsă,
Care surâde în lumină.

Voi sta de veghe-n lanul de porumb,
Ascultând prin anii care se petrec
Cum susură la praguri apa,
Valurile Niprului care tot trec şi trec.

Când voi auzi cum, în năvala lor,
Duc cu ele către marea albastră
Sângele vrăjmaşilor Ucrainei,
Voi părăsi definitiv ţarina noastră,

Voi părăsi acest pământ şi voi zbura
Spre-Naltul Tron Ceresc – unde eu
Mă voi ruga... dar până în ziua libertăţii
Nu voi crede-n bunul Dumnezeu.

[...] Citeşte tot

poezie clasică de Taras Şevcenko, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te voi răpune

Te voi răpune
în cel mai frumos
mod posibil.
Iar atunci când te voi părăsi,
vei înţelege
în sfârşit de ce
uraganele au nume
de oameni.

poezie de Caitlyn Siehl, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

În drum spre Domnul ( sijo )

Cu cine vei părăsi, lumânare, această lume?
Verşi lacrimi afară, arzi în tine şi nimeni nu vede.
Pornim pe drumul lung spre Domnul şi ardem ca tine.

poezie de Yi Gae, 1417 - 1456, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înger în derivă

Dacă vântul ar sta
nemişcat pe o piatră.
O, Doamne, câtă apă-ar ţâşni
din frunţi de păsări şi de arbori!

El, îngerul meu trist
îmi mai zâmbi încă o dată
din colţul stâng al vântului
şi părăsi fără suspin
o aripă-n gheţari.

poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dor

Nu îmi pare rău că sufletul meu
Va părăsi flămând lumea noastră:
El e nemuritor, el va trăi mereu
În eternitatea adâncă şi vastă.

Nu de suflet îmi este milă,
Ci de bietul meu trup pieritor,
El trebuie să se-întoarcă-n argilă
Fără-a fi-întâlnit fericirea de care i-a fost dor.

poezie clasică de Sara Teasdale, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!