Poezii despre netedă
Rezultate pentru netedă în creații poetice, în ordinea relevanței și a calității:
Clopot surd
Clopotul surd
atinge tâmpla netedă
ca o frunză ;
numai ochiul flămând
de imagini primordiale
și-a lepădat pleoapa;
mâna mea
poartă urma unei răni
prin care s-au răsucit
toate cuțitele ierbii...
poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre ochi, poezii despre mâini, poezii despre imagine sau poezii despre frunze
Fruntea conducerii se schimbă
masacrul celor o sută de porumbei
din piața albastră
a îngreunat conștiința generației biblice
vânătoarea a-nceput într-un vas de lut
și a continuat până pe o bancă pe care
tinerii care se iubesc
își fac analize calorice
apoi traversează în care alegorice
piața albastră și sângerie
netedă ca o coală de hârtie
poezie de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre hârtie
- poezii despre vânătoare
- poezii despre tinerețe
- poezii despre schimbare
- poezii despre roșu
- poezii despre porumbei
- poezii despre lut
- poezii despre iubire
- poezii despre conștiință
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Diavoli în șir indian
în lumea asta subțire și netedă
ca o foaie de calc
leșurile noastre se rostogolesc
bolovănos
până la prăbușirea
în mocirla cerului
iar unii lasă urme
la care și diavolii se-nchină
în șir indian
dumnezeii scuipă-n sân
de nelocuirea lor
în strana Căii Lactee
ori n-au loc nicăieri
ori nu știm noi
cum și de ce îi locuiește
moartea
poezie de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre draci, poezii despre moarte, poezii despre India sau poezii despre Calea Lactee
* * *
Piatră de râu m-am făcut
Alunecă gândul pășind
Învolburat e râul prin mine vuind
Caii amurgului se adapă sub sălcii
Puntea se leagănă
Mai jos de orizont
Și timpul trece
Ținându-se de frânghii
Piatră de râu m-am făcut
Netedă lespede peste răspunsuri
Caii nechează și fug
Luciu-mi absoarbe raze de lună apoi
Malurile vin și ele la vale
Purtând rădăcini
Peste puntea ruptă
Alunecă visul
poezie de Mihaela Poduț Ienuțaș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre timp, poezii despre râuri, poezii despre cai, poezii despre văi, poezii despre visare sau poezii despre gânduri
Mă voi întoarce
Pe fruntea netedă și arămie
Adie vântul-n lanuri verzi de grâu,
La fel de dragă mi-ai rămas câmpie
Ca și în tinerețea fără frâu...
Prin tine trec țărani râzând la coasă,
Croind cărări în aspră palma ta,
Linia vieții mele de acasă
Firesc se-arată, eu o voi urma.
Mă voi întoarce într-o zi, când macii
Cu guri de sânge grâul vor mușca
Și apoi doborâți vor fi săracii
Sub brațul care îi va secera.
Întrebă-mă de vreau să mai străbat
Cărările știute-n lung și-n lat...
sonet de Mioara Anastasiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre cereale
- poezii despre țărani
- poezii despre viață
- poezii despre verde
- poezii despre sânge
- poezii despre sat
- poezii despre gură
- poezii despre acasă
Nu te-a atins
nu te-a atins nicio ispită,
pe trepte ai coborât singur,
respirația a rămas întreagă,
supraviețuind impulsului ce se plimba ondulat
pe-un portativ de frunze.
dacă aș reuși să nuanțez curba aceea netedă
s-ar clătina poate cuvântul inventat pe loc
și luna n-ar privi pe același geam
în aceeași cameră intimitatea colii albe crucificată-n cuvinte.
după încăierări cu lucrurile și umbrele lor
până și banalitatea nimicului
prin aerul făcut bucăți
are ceva acolo ce-mi arată
că ochii nu pot să moară iubind.
poezie de Oana Frențescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre cuvinte, poezii despre plimbare, poezii despre inventatori sau poezii despre intimitate
Țopăie atotbiruitoare liniștea
Țopăie atotbiruitoare liniștea
Ciugulind din sângele nostru,
Pastilele transparente ale sănătății
Sug esența bunului colostru.
Planetele s-ascund în axa nemuririi
Ca lipitorii în visul insomniei,
Oasele albite-n făgașul din morminte
Ascultă cu tristețe cântul ciocârliei.
Aș vrea să zbor pe-o mătură umană
Adunând semințe din versuri și povești,
Să le arunc pe stradă după ploaie,
Să crească-n primăverile cerești.
Mirifică e forma netedă, carnală
Ce-nflorește în noroi pe stradă,
Copiii rotofei se-ntrec în țopăit,
Șotronul stelelor în brațe să le cadă!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre șotron, poezii despre versuri, poezii despre tristețe, poezii despre sănătate, poezii despre stele sau poezii despre primăvară
Lac oglindă
Iozemiti, Iozemiti, vale tainică și dulce,
Pe-al tău sân ca de mătase nemișcat și pacinic luce
Lac-oglindă cu-a sa față netedă ca un cristal,
Vecinie limpezi a lui ape, vecinie făr' de niciun val.
Călătorii spun, că lacu-i o minune nestimată,
Resfrângând și stânci și arbori în oglinda sa curată,
Fără ca de când e lumea cine-va să-i fi zărit
Apa tulbure vre-odată și-al său luciu încrețit.
Lac-oglindă-n nepăsare și-n eternă liniștire!
Cred, că tu ai văzut multe și-ai rămas în neclintire,
Dar o clipă de-ai răstrânge starea sufletului meu,
Te vei tulbura îndată și-ai fi tulbure mereu.
poezie celebră de Veronica Micle
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre apă, poezii despre suflet, citate de Veronica Micle despre suflet, poezii despre stânci, poezii despre curățenie sau poezii despre copaci
* * *
Vinerea e albastră, uimitor de albastră, unoeri se comprimă până la violet, uneori bate în azuriu, dar în toate cazurile negreșit albastru.
Sâmbăta culoarea gălbenușului de ou, netedă, galbenă și strălucitoare; spre seară se face roz.
Duminica roșie ca sângele, iarna se face rumenă. Dacă te uiți la ea din partea vinerii albastre, ți se pare purpurie, iar în sine se asociază cu drapelele și cu un zid de cărămidă.
Luni - e atât de roșie, că pare neagră.
Marți - brun-luminos.
Miercuri - unui ochi neatent îi pare albă, dar într-adevăr e albicioasă tulbure, după care e greu să întrezărești o culoare anume.
Joi - verde, fără alte nuanțe.
poezie clasică de Venedikt Erofeev din Jurnalul unui psihopat (iunie 2010), traducere de Mihail Vakulovski
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre albastru, poezii despre seară, poezii despre roz, poezii despre negru sau poezii despre iarnă
Trecu moartea prin mine
Trecu moartea prin mine,
Mă lasă-n pace,
Pășesc printre ruine,
Cu carapace,
Ca o țestoasă mă simt,
Doar creierul umblă,
Ca-ntr-un tablou de Klimt,
Mai fac o tumbă,
Scoate limba la mine
Cine vrea, cine poate,
Nu mă plâng, nu mă ține
Nici viața în rate.
O, zile, voi zile de teamă
și de speranță, capete
de regi decapitați,
ore, picături de sânge
regesc, nimeni nu știe
unde-i regatul dispăruților atlanți.
Mâini ce semnează
[...] Citește tot
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre monarhie, poezii despre zile, poezii despre zaruri, poezii despre plâns sau poezii despre pedeapsa cu moartea
<< < Pagina 1 >