neatins

Cântece noi

Spune-nserarea: "Mi-e sete de umbră!"
Spune luna: "De luceferi mi-e sete!"
Fântâna limpede cerşeşte
şi vântul suspină.

Mi-e sete de-arome şi râsete,
sete de cântece noi
fără lună şi crini
şi iubirile moarte.

Un cântec al zilei de mâine, să mişte
viitorului liniştitele iazuri.
Şi de speranţă să umple
mâlul şi undele lor.

Un cânt luminos şi-odihnitor
plin de gânduri,
neatins de tristeţi şi mâhniri,
neatins de iluzii.

[...] Citeşte tot

poezie clasică de Federico Garcia Lorca din Poeme, traducere de Teodor Balş
Adăugat de Emilia Nedelcoff
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zbori

Zbori... Zbori lin, maestre, printre stele
Năframa să o punem pe masă,
Şi să ne pierdem în anii de liceu.
Eram în prag de vis, de neatins.
Zbori, zbori, pasăre de necuprins.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Punctul ge

nu mă mai suna, sună ca o
ameninţare –
ştii, eşti iubita din depărtare –
sună ca o

dezvirginare prin de-ge-li-fi-ca-re (?!) ca o

baie în sân
ge cursiv – punctul ge masculin,
neatins de milenii şi re
adus la viaţă, există

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem talger

Nu inclina balanţa in sus
Pentru propiul tău interes
Are o ciudată formă de curgere
Căci din celălat talger se va scurge
Chiar de pari că esti sus de neatins
Şi ceea ce nu ţi-ai dorit

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Carte - poem diamant

Carte
Poveste frumoasă,
Lumină albă-albastră,
Mereu şi oriunde acasă
Poem de culoare şi vis,
În suflet etern paradis
O sfântă lumină,
Un vis
Neatins.

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În care titlul va fi considerat nesemnificativ

chemat nechemat rezemat între pietre
amurgul crăpând ca rugina
ca râsul din urmă al celui învins

atins neatins paharele tac hârtiile tac

la geamuri chibrituri şi streşini
şi anii trecând întorşi neîntorşi
lumina ca zgura şi lacăte porţi

poezie de Gabriel Tudorie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Întinzându-mi ca o nebună mâinile,
Ca să ating acea viaţă de neatins,
Lasă-mă să merg la această nuntă îndepărtată
Prezidată de Mahakala.
Rupând şi smulgând tot ce este inutil,
El ridică lampa vieţii libere
Şi însemnează fruntea miresei
Cu o scânteie de foc...
Trebuie să merg acolo unde eterna noapte
Aşteaptă nemişcată,
Cu neclintita credinţă
A dragostei cuiva

poezie clasică de Maitreyi Devi din Dragostea nu moare
Adăugat de Bagarean Alina Ingrid
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

... Am auzit că-ti plac trenurile...
... Intotdeauna... in ele parca visele prind mai mult curaj... in ele parca si gerul e mai bland(desi am luat atata frig)...
In ele, in compartimentele reci, straine, parca ma vad si-acum, visand la departarile incetosate... la zarile de neatins... la necuprins...

poezie de Camelia Dincă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru cântecul întârziat

În nopţile cereşte înfrunzite,
În toamna-acestor întristate ore,
Albastrul, printre stelele coclite,
Întinde pretutindeni crengi sonore.

Cu-a ta prezenţă-n gând, oricine-ai fi,
Mi-mpodobesc singurătăţile-aurii
Sub luna care-şi cântă neatins,
Pe ram albastru, cântecul aprins.

Nu am prieten nici un om.
S-o cânt, prietenia ta o caut.
Înclină crengile albastrului tău pom...
Ajută-mă să tai un flaut.

poezie de Cicerone Theodorescu din Cleştar (1936)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt un călător

îndrumat de mahakala
păşesc spre viaţa de neatins
iluziile mele strălucesc
pe cerul negru
pasul e tot mai amorţit
tunetul sparge tencuiala
clădirilor plânse cu acizi
natura bate toba pierdută
în dorinţi deşarte
sunt un călător cu mâinile
întinse spre noaptea eternă

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!