Poezii despre mirela tonita
Rezultatele următoare se referă la oricare dintre termenii căutați. Pentru rezultate care includ toți termenii, se poate efectua o căutare strictă.
Rezultate pentru mirela tonita în creații poetice, în ordinea relevanței și a calității:
Toamna timpului
Mă întoarce
dorul de viață
în trecut
să curăț
de praful greu
al uitării,
amintiri
cu iz de frunză
uscată.
Am găsit
într-un colț
clepsidra...
o pictasem
când am închis
nisipul
să nu îmi
topească
norii
timpul
[...] Citește tot
poezie de Mirela Nicoleta Toniță
Adăugat de Mirela Nicoleta Toniță
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre viață
- poezii despre uitare
- poezii despre trecut
- poezii despre toamnă
- poezii despre nori
- poezii despre nisip
- poezii despre frunze
- poezii despre dor
Abur
am îmbrăcat haina cuvântului,
speriată de goliciunea stranie
a crengilor fără primăvară.
scriu rotundul soarelui
împleticită printre cuvinte sărace
în aburul diafan al inimii
pe care scrijelesc contur
întregit din frânturi de suflete...
poezie de Mirela Nicoleta Toniță (2008)
Adăugat de Mirela Nicoleta Toniță
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre cuvinte
- poezii despre abur
- poezii despre vestimentație
- poezii despre sărăcie
- poezii despre suflet
- poezii despre sperieturi
- poezii despre primăvară
- poezii despre inimă
- poezii despre crengi
Acrostih (acrostih)
Acolo unde pământul
Crește cu fiecare
Rădăcină firul vorbei
Osemintele toamnei
Stau închise-n bolovani
Țărână cu miez de istorie
Întinată doar de uitare
Humă eram de fapt și noi, oamenii.
acrostih de Mirela Nicoleta Toniță
Adăugat de Mirela Nicoleta Toniță
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre istorie, poezii despre creștere sau poezii despre Pământ
Ai fost și ești doar om
ai fost și ești doar om
și cu greșeli
și cu păcate
dar om.
iar cine poate
ști ce-i în adânc?
doar tu
și clipa ce-a trecut!
poezie de Mirela Nicoleta Toniță
Adăugat de Mirela Nicoleta Toniță
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre greșeli
Ana
cu mâini
făcut-am
trup din lut
și Ana
zămislit-am
din privire
un puls
din clopot
dangăt
am trezit
și somnul
am adus
peste
lumina
din toate
a rămas
doar
vânt
poezie de Mirela Nicoleta Toniță
Adăugat de Mirela Nicoleta Toniță
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lumină, poezii despre vânt, poezii despre somn, poezii despre puls, poezii despre mâini sau poezii despre lut
Am luat cu mine
Am luat cu mine
pe drum de poveste,
o inimă bolnavă
și pe mine bolnavă de inimă.
Autoportretul a rămas
agățat în peșteră
unde fiecare stalactită
plânge
pentru un capăt de drum...
poezie de Mirela Nicoleta Toniță (2008)
Adăugat de Mirela Nicoleta Toniță
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dragă Mirela, Din punctul meu de vedere, nu cred că este sănătos ca un scriitor să-și păstreze orgoliul. Olga este [...] | Citește tot comentariul
Vezi mai multe poezii despre cardiologie, poezii despre speologie, poezii despre plâns, citate de Mirela Nicoleta Toniță despre plâns, citate de Mirela Nicoleta Toniță despre inimă, poezii despre boală sau poezii despre autoportrete
De ce mă cauți?
De ce mă cauți?
Nici eu nu mai știu
unde m-am rătăcit.
Nu am lăsat firimituri de pâine
în urma mea
Nici flacăra nu am
pentru cale de întors.
Atât știu
Aud dincolo de ureche
o bătaie de inimă
și dincolo de tăcere
o șoaptă
Când te apropii
învie lumina
să știu că tu ești
rătăcit pe calea mea
poezie de Mirela Nicoleta Toniță (iunie 2008)
Adăugat de Mirela Nicoleta Toniță
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Mirela Nicoleta Toniță despre lumină, poezii despre urechi, poezii despre tăcere, citate de Mirela Nicoleta Toniță despre tăcere, poezii despre pâine, poezii despre foc sau citate de Mirela Nicoleta Toniță despre foc
Cărări celtice
Hoinăresc pe cărări celtice,
fluier a dor de acasă,
răscolesc mirosuri
în flori de castan.
Întunericul moare
într-un ochi de oglindă.
A fost pătrat de noroc
s-a spart în păcate,
șapte la numar de ani.
Simt verdele copacilor,
bucata cubică în ceașca vieții,
cafea cu iz de dimineață.
Rămâne zațul sentimentelor,
stanțe cu formă de talpă.
caut pașii timpului în mine.
poezie de Mirela Nicoleta Toniță (2008)
Adăugat de Mirela Nicoleta Toniță
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre întuneric, poezii despre verde, poezii despre noroc, poezii despre moarte, poezii despre flori sau poezii despre dimineață
Apusul adâncurilor albastre
Adâncuri albastre,
aproape, aripi ascuțite
ale albatroșilor. Albe arcade
ale azurului acoperă amărăciune
apăsătoare a amurgului.
Aburul apei, atolii, algele
ard amintirea. Aievea,
ascut ancore-alge,
atele aripilor-albatroșilor.
Apăs amintirea, alifie
aripii albe.
Alinare
Acum absurdul adormirii
alungă amalgamul amețitor
al atemporaliatății
Adorm
Apun adâncurile-albastre
albatroșii au ajuns acasă.
poezie de Mirela Nicoleta Toniță
Adăugat de Mirela Nicoleta Toniță
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre aripi, poezii despre apă, poezii despre amintiri, poezii despre albastru, poezii despre alb, poezii despre acasă sau poezii despre absurd
Caldarâm
mozaic pustiu de pași,
sentimente-anagramate,
alunecă fluid din privire,
strivindu-se de pietre mute
Amărăciunea cerului
îmbracă mantie de ploaie.
Întind mâna șerpuitoare de ape
către suflet
sa-i șterg urmele sărate
cu dunele de nisip ale timpului.
Strig ploii să adune norii
pe cale de valuri,
și trimit inima
să picteze chip de apă
pentru atunci când
lacrimile vor arde cu flacără
aprinsă din jarul amintirilor
poezie de Mirela Nicoleta Toniță (mai 2008)
Adăugat de Mirela Nicoleta Toniță
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ploaie sau poezii despre pictură
<< < Pagina 1 >