mi-am amintit de tine

Mi-am amintit

Nicicând eu n-am avut un fel numai al meu de-a fi,
Melancolic sau fermecător, întunecat sau strălucitor,
Doar tu, doar tu-mi poţi alina această fierbinte febră
Şi mie însămi să mă redai fragedă ca un bujor.

În multe alte suflete-am rupt pâinea
Şi-am băut vinul, răcorind oaspeţii în seri senine,
Dar când am rămas singură mi-am amintit de tine;
Inima-aparţine celui ce-o cunoaşte cel mai bine.

poezie de Sara Teasdale, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zâmbesc

Nişte grăsane se uitau la mine
şi atunci îmi dau seama că zâmbesc.
zâmbesc în maşina 109 în drum spre slujbă.
fireşte impresie bună nu poate să facă
un tinerel pletos care se uită pe geam şi zâmbeşte.
dar eu mi-am amintit de tine şi, ca de obicei, am zâmbit.
e o reacţie necontrolată.
m-am trezit dimineaţa încâlcit în vise urâte, cu jupuiri de viu,
cu andrele străbătindu-mi dantura
şi mi-am amintit de orele de gramatică.
în masină pute-a maieuri şi-a benzină
iar pe geam ce să vezi? blocuri şi iar blocuri.
am zâmbit şi am ramas, cred, minute bune cu zâmbetul ăsta.
mi te-am amintit în tricoul galben, lăbărţat
şi eu tot în tricou, cam soios, cum am intrat la bulandra.
era antreul plin de gagici încoţofenite
şi tipi la costum...
noi parcă eram picaţi de la Woodstock,
la şcoala directorul m-a luat în primire şi secretara
m-a ameninţat

[...] Citeşte tot

poezie de Mircea Cărtărescu
Adăugat de Doina Bumbuţ
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-a amintit...

Mi-a amintit prin razele de lună,
Copleşitor moment, din depărtare,
Adânc sărut pe tâmple să îmi pună –
Ecou sortit să ţipe cât mai tare.

Mi-a amintit prin frunze-mbătrânite
Un foşnet de iluzii ce mă poartă
Din loc în loc, avide să evite
Mâhniri şi dor, duse la rang de artă.

Mi-a amintit de norii de acasă,
Străpunşi brutal de slobodă săgeată,
Pustiu şi foc prin cearcăne să iasă
Pe urma-n zbor a celei mult plecată.

Mi-a amintit apoi, de zori şi soare,
De-mbrăţişarea dintre vis şi gând,
Dar a uitat... nimic nu-i de valoare –
Pierdut e-n ceaţă, aripă ucigând.

poezie de Daniela Tiger
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În haită

Când valurile mi-au lovit picioarele
Mi-am amintit de tine,
Doar tu aveai un dar să mă obţii
Să-mi tragi spre ape tălpile,
Prin ploile furioase
Cu patimi strangulând torente
Doar tu în minte mă găseai
Cu florile din irişi
Ce-şi arătau culori mai lente.
Dar m-am rănit când m-am întins
Prin trestia de lungi cuvinte,
Mi-ai amintit cum mă priveai
Rostind doar vorbe calde
De te fereai să-mi stai în minte.
Cu cine vreau să mă împac!?
În spate să îi ţin nisipul
E doar un coş cu lupi de mare
Flămânzi de apă mai fierbinte,
Şi-i duc lupoaicei din oraş
Să mă imbrace-n sur

[...] Citeşte tot

poezie de Mili Dumitru din Poezie în rampă, Poezieînrampă (2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ziua îndrăgostiţilor 2012

Ştiam, ştiam cândva să zbor
Şi numai ştiu.
Ştiam, cândva să mor
De ce sunt încă viu?

Visez, visez că zbor
Şi mă trezesc.
De tine... mi-este dor
Şi te doresc.

Văd, sau poate că visez
Văd o luminiţă.
Doresc, să mă distrez
Doresc a ta guriţă.

Te văd, îţi văd guriţa
Eşti tu, eşti minunată.
Te chiamă... Luminiţa
Departe-ai fost plecată.

[...] Citeşte tot

poezie de Paul Preda Păvălache (14 februarie 2012)
Adăugat de Paul Preda Păvălache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Singur ...

mi-am luat singurătatea de mână
şi am scos-o puţin la plimbare
pe o bancă
din parcul de alături
şedea Dumnezeu
era frig şi purta
un hanorac cu glugă
ne-am privit ca şi cum
ne-am duce moartea pe umeri
apoi a lăcrimat
ca un copil căruia i se furase mingea

atunci mi-am amintit de mama
care îmi spunea că şi Dumnezeu plânge
când rămâne singur

şi e îngrozitor să fii singur...

poezie de Teodor Dume (2021)
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nimic nu mi-e străin

Aceste locuri nu-mi sunt străine,
aici mi-am ascuns sub pietre
toate întrebările mele
burduşite cu sâmburi.
Mă recunosc tălpile de ceară
şi-mi dau bineţe scrise
pe ciorchinii copţi ai zilei,
iar cineva nevăzut
îmi arată dansul statuilor în ploaie.
Aceste locuri nu-mi sunt străine-
ghem de flacără sunt printre ele.

Mi-am amintit...
Cândva am închis o uşă.

poezie de Magdalena Dorina Suciu din Voluptăţi imperceptibile
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pelerina prieteniei

Ţi-am aşezat pelerina prieteniei
Peste umerii încărcaţi de poveri.
Mi-am amintit de timpul de ieri...
Stelele alergau să prindă
Umbra paşilor noştri neobosiţi.
Azi tu eşti abătut, slab şi însingurat,
Eu sunt alături de tine, copilul-bărbat.
Împart cu tine, ca-n vremea copilăriei,
Încurajeri şi poveri.
Ridică-te precum s-a ridicat slăbănogul
Din porunca lui IISUS
Şi mergi mai departe!
Calcă şi mai cu seamă sfărâmă
Stânca neputinţei!
Fii flamura copilăriei
Care lumină adâncurile sufletului!
Fii din nou tu!

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Căsuţa văruită

În holul recepţiei
din marmură albă
care imediat îţi ia
ochii
mi-am amintit
cum mă lumina
căsuţa natală
văruită de mama
înainte de Paşti.

poezie de Jurka Holub, traducere de Mira Łuksza şi Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Catrenul împăcaţilor în vis

Ne-am împăcat în vise, nu suntem tot certaţi,
Ne-am întâlnit şi-azi-noapte, vorbit-am ca doi fraţi,
Mi-am amintit un vis anterior, în care
Ne-am acordat, din nou îndrăgostiţi, iertare.

poezie de Marius Robu (20 aprilie 2021)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!