Poezii despre judece vii si mortii
Surse care se potrivesc după titlu:
- Flacăra, VII, nr. 36 - Ion Minulescu
- Flacăra, VII, nr. 1 - Ion Minulescu
- Gândirea, VII, nr. 3 - Ion Minulescu
- Lampioanele vii - Gabriela Gențiana Groza
- revista "Țara Nostră", anul VII, nr. 42-43 - Ecaterina Pitiș
- Să vii ca o părere... - Pavel Coruț
Rezultate pentru judece+vii+si+mortii în creații poetice, în ordinea relevanței și a calității:
Să vii
Și dacă mâine-ar fi să vii,
Să vii la mine,
M-aș pregări de ieri să-ți spun
C-am renunțat la tine.
poezie de Andreea Galbîn (16 iunie 2021)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre trecut
ROGVAIV
E toamnă-n culori,
mai toarnă-mi o cană de vii
pentru morții din rădăcini.
Am rămas singuri
pe insula nimănui,
mâncată încet de amintiri.
poezie de Vasile Ghinea din Renașterea buzoiană, almanah 2013
Adăugat de Vasile Ghinea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre mâncare, poezii despre moarte, poezii despre insule, poezii despre culori sau poezii despre amintiri
Răzvrătire
La naștere sămânța morții încolțește-n noi.
Și-abia născuți, toți suntem botezați,
doar ca să avem un nume pentru moarte,
să ne strige.
De ce L-ai supărat pe Dumnezeu, Adame,
cu foamea ta de viață?
Ce moștenire blestemată ne-ai lăsat...
cei morți au hotărat destinul celor vii,
cei vii, din teama morții își nasc fii,
să îi condamne și pe ei la moarte!
De ce ne naștem, Doamne,
înfometați de viață
și-o iubim,
când singura menire a vieții,
se pare,
ne-ai dat-o să murim?
Schimbă, Domane, sensul vieții
[...] Citește tot
poezie de Florin Armangic
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre naștere
- poezii despre frică
- poezii despre viață
- poezii despre încredere
- poezii despre știință
- poezii despre tinerețe
- poezii despre timp
- poezii despre supărare
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Ultimul joc
demult, odată, poate într-o altă dată
eu căutam credința pură
azi țipă agonic ochii în orbite
văd urme între lacrimi și mă plâng
pe frunte am coroană
din cioburi, sticle, spini și cale
aici trăiesc cu morții vii
și drumul n-are cale
eu am găsit în moarte esența vieții
și scriu la toți cu lacrimile morții
ei au fugit cu toții, toți netoții
în noaptea asta fără margini
m-am lepădat de lume, de păcate
nebun, mai rătăceam prin ceruri
tot căutând lumina vieții
am ars gândirea la o lampă
am demolat principii norme
de etică, morală, toate goale
și am jucat la masa sorții
destinul vieții și al morții
[...] Citește tot
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lumină, poezii despre jocuri, poezii despre principii, poezii despre prezent, poezii despre plâns, poezii despre ochi sau poezii despre noapte
Rondelul apropiatei bătrâneți
Bătrânețe, să nu vii!
Nu am chef să te aștept;
Îmi bate o inimă în piept
Și vreau să fiu printre cei vii.
Păru-i nins cu stele argintii,
Oricum spre tine mă îndrept,
Bătrânețe, să nu vii!
Nu am chef să te aștept.
Profund gândește și-nțelept:
Să nu ții seama că din vii
Mă-nvăluie foșnind discret,
Ale toamnei frunze arămii...
Bătrânețe, să nu vii!
rondel de Ioan Friciu (27 decembrie 2015)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre toamnă, poezii despre stele, poezii despre ninsoare, poezii despre inimă, poezii despre frunze sau poezii despre bătrânețe
Într-o doară
Sunt mai multe generații de morți decât sunt de vii
Și vezi două dedicații, de te uiți în calendare,
Pentru Moși, vorbind arhaic, în timp ce pentru copii,
Chiar și calendaru" laic are doar o sărbătoare
Celor duși li se cuvin multe zile închinate,
Cu doar una mai puțin, cred, n-ar fi gaură-n cer,
Una din sâmbetele pentru morți, dacă se poate,
Să aibă colivele pentru vii doar asta cer.
N-am idee dacă morții de iarnă sau cei de vară
Sunt mai vii, aduceți sorții să decidem într-o doară.
poezie de Marius Robu din Suflet la troc (14 februarie 2015)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zile, poezii despre sărbători, poezii despre iarnă sau poezii despre calendar
Înțeles
Tot nu înțeleg ce-i omorul de seamăn, luat viață,
Că ea nu se ia și nici locul nu-i liber, apoi să-l deții,
Iar morții, noi fiind orișicare temporari printre vii,
Inutil e omor; doar mutat dinspre spate, înspre față!
Și asasinu-i mortal; condamnatu' ce-și află inuit viitorul,
Un prost... l-asumându-și-l fatalitate,
În loc răzbunarea s-o îndrepte ei... morții, cu omorul,
Fără a fi judecat!?!... Pierde șansa la drept, câștigând nedreptate!
Pedeapsa-i; oricine la moarte are a sa paritate!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (9 noiembrie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viitor, poezii despre prostie sau poezii despre libertate
Pe patul morții
Pe patul morții nu voi spune: S-au dus zilele mele.
Nu acuz pe nimeni, nu reaprind tristeților tăciunii.
Sunt griji mai mari în lumea largă decât acele
Jonglerii ale iubirii sau sminteala pasiunii.
Dar ție tinerețe, ale cărei aripi au bătut vii
În pieptul meu, pricină de entuziasm și sărbătoare
Îți cer, îți poruncesc în acest ceas doar atâta: Fii!
Iar eu promit că voi rămâne supusă, răbdătoare.
poezie de Marina Țvetaeva, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tristețe, poezii despre promisiuni, poezii despre iubire sau poezii despre ceas
Deplinătatea morții
Încerci să faci ceva relativ din irevocabilitatea morții
soțului tău, presupunând că el este încă viu în alt univers.
Dar tu nu poți face deplinătatea morții relativă,
indiferent cât de multe trucuri psihologice folosești.
poezie de Kenzaburō Ōe, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre relativitate, poezii despre soț, poezii despre psihologie sau poezii despre căsătorie
Nud de toamnă
Pădurile cu bustul dezvelit,
Scheletice, nevolnice și grave,
În negre-ntunecări s-au risipit
Și depărtarea ca pe-un val le soarbe.
Dantelării de chihlimbar ceresc
Sub mantie de nerostite ploi
În focuri vii de jad se regăsesc
Târziu, în primăvara de apoi...
Creneluri vii pe cer înșurubând
Durerea morții și tristețea firii...
În timp, tăcut, spre transcendent urcând
În contrasens cu legea omenirii...
Îmbătrânim cu fiecare an...
Pietrificat pe pleoape, rid cu rid...
Și viața noastră parcă trece-n van -
Un anotimp sălbatic și sordid...
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tăcere, poezii despre păduri, poezii despre primăvară, poezii despre ploaie sau poezii despre nuditate
<< < Pagina 1 >