guturai

Un guturai

Iar pentru patinatori
Doar bujori în obărjori.

Vânătorul cel de vază
Pe Azor având alai,
Ce-şi dorea raţa pe varză,
Împuşcă un guturai.

Cu lanseta-n loc de puşcă
El, pescarul, nici atâta,
Trăgând duşcă după duşcă
Nici că mai zăreşte pluta.

Greierii cum sunt destui,
Mai trişti decât vor să pară,
Pe cântăreţii cei fuduli
I-a prins cu cămara goală.

poezie de Constantin Iordache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înger adormit

În noaptea aceasta
de octombrie răcit,
cu guturai şi gânduri de crăciun
m-am hotărât să mor...
copil frumos,
pentru a-ţi putea
îmbrăţişa
îngerul adormit...

poezie de Raluca Turliu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Primăverii ( cu endorfine şi nu prea ) Parodie dupa "Primăverii de Şt.O.Iosif"

Această primăvară când mai vine,
Cu-ntreg alaiul ei de nebunii,
S-o ţinem numai in paranghelii
Şi raţia să-mi iau, de endorfine?!
Ce mi-a adus, a crede nu îmi vine:
Doi viruşi, un bacil şi guturai?! -
Că dau de-a azvârlita c-un vătrai,
Şi-nghit tot stocul meu de aspirine!
M-a prins în casă numai c-o grisină
Şi-o biată gură de rom jamaican.
Vorbit-am astă-vară c-o vecină:
În loc să dăm banii pe aspirină,
Să punem amândouă termopan!
Ea s-a opus, eu stau în carantină!

poezie de Mihaela Banu din In volumul Eu râul tău, tu matca mea (2015)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Superstiţii

Din flori de tei culese dintr-o vară
Când mă strângeai la piept strigând:"Rămâi!"
Ţi-am pregătit, iubite-n astă seară
Un ceai purtând un zâmbet de lămâi.

Cu mierea buzelor i-am dat dulceaţă
Şi-n aburi tainic am ascuns poveşti
Nu mai vorbi, tot vrând să dai povaţă
Ai ostenit şi tot mai palid eşti.

Te sperie în noaptea asta anii
Mulţi adunaţi şi prea puţini trăiţi
Îi vezi pe tâmple cum ţi-au pus duşmanii,
În toamnă ghioceii nedoriţi.

Te răscoleşte toamna în mişcare
Oftezi pierdut şi tot pe gânduri stai
Şi-atunci, şoptind, te scap de-ngrijorare:
"Nu eşti pe moarte, ai doar guturai!"

poezie de Luiza-Adriana Grama
Adăugat de Luiza-Adriana Grama
Comentează! | Votează! | Copiază!

De toamnă...

Vezi?! Afară plouă... Şi e frig... Şi plâng
Tremurându-şi umbra, frunzele de rug,
Frunzele brumate şi trudind de ger,
Într-un dans de ceară pe ascunsul cer.

Plouă mocăneşte, cu stropi mici şi reci,
Spaimă-ntre copacii-ngenuncheaţi pe veci
Şi de remuşcare, şoaptele se-adună
Şi vuiesc prelegeri... Se întorc spre humă...

Braţele în rugă de gutuie coaptă,
Ca un clopot, încă, plânsul şi-l arată.
Timpul, în clepsidră, rostul său îşi are -
Rod pentru rodirea toamnei următoare...

Trec peste cadavre, printre ramuri frânte...
Vântu-n simfonie, pe acorduri blânde,
Iar îmi cere mâna... Şi pe portativ
Notele dansează într-un ritm lasciv...

[...] Citeşte tot

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Balada unui greier mic

Peste dealuri zgribulite,
Peste ţarini zdrenţuite,
A venit aşa, deodată,
Toamna cea întunecată.

Lungă, slabă şi zăludă,
Botezând natura udă
C-un mănunchi de ciumafai, -
Când se scutură de ciudă,
Împrejurul ei departe
Risipeşte-n evantai
Ploi mărunte,
Frunze moarte,
Stropi de tină,
Guturai...

Şi cum vine de la munte,
Blestemând
Şi lăcrimând,
Toţi ciulinii de pe vale

[...] Citeşte tot

poezie celebră de George Topîrceanu
Adăugat de Doina Bumbuţ
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frumoşii învinşi

Plânge Leonard de atâtea blestemăţii,
Cinstitul Brutus îşi ascunde cuţitul şi scoate limba
Înveninată, onestul Iago face ordine în seifuri,
Culege scrisori de iubire, spre bine Republicii, zice Brutus,
Să ne iubim, zice Iago, îl respect dacă-i gay, nu-l iubesc,
Cineva amintea de Arghezi, "făcu din zdrenţe muguri şi coroane",
Ura, aplaudă cucuveaua, iar eu luai mărgăritare
şi le pierdui printre coteţe. Ce oroare.
Un şir întreg de jucători de bile colorate,
Biluţe mai rotunde şi mai sparte,
Tăcere, suntem în sanctuarul politeţii,
Nu înjuraţi, scuipatul interzis, dar eu am guturai,
Pot să strănut? Junona spune – quo usque patientia nostra?
Adică, mai putem răbda acest păun prea înfoiat?
Eu mă retrag, plec în Canada sau în Asia, totuna-i.
Poemul meu, un zmeu purtat de vechi iubiri
De care Iago nici nu auzise.

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fapt divers

Azi-noapte...
Femeia care mă iubea -
O mică poemă-n proză din opera mea -
Mi-a-ncuiat odaia unde nopţi de-a rândul
Amândoi dormisem
Şi păcătuisem,
După cum ne bătea gândul,
Nervii
Şi literatura,
Când cu ochii,
Când cu gura,
Când cu trupul nesătul
De orgia bizantină din Stambul
Şi de tot ce ne-ntregea
În odaia-n care ea,
Profitind de faima mea,
Mă iubea fără perdea
Cu acelaşi "va urma",
Îngrădit în ghilimele,
Ca să stăm pe veci închişi în ele...

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Ion Minulescu din Nu sunt ce par a fi (1936)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Haimanaua din Manhattan

Buona sera signorina, kiss me, good night,
Beţi lapte praf din dorinţele mele malaxate, introvertite, golanule,
Ea tace, el bea, ea bea, el tace, ea este Bea din Caraibe,
Are dulciuri ascunse în cămara inimii,
păpuşile şi le ţine sub fusta prea lungă,
salut, fiţosule, ai venit târziu, nu ai loc nici la subsol,
fă şi tu un design interior, în sufletul tău mare cât un living,
ne bestializăm şi noi cât putem,
iubirea are un gust puternic amărui,
lasă publicitatea, acolo doar impotenţii se dau mari,
feroce este sexul în tăcere,
ca o noapte la muzeul stafiilor, ca un guturai fără leac,
simţi cum te cutremuri? Ce Richter ţi-aş arăta eu sau altul?
Fiecare cu focosul sau folosul său.
Omphale face cele mai bune friganele.
Pp paparazzo, na-ţi-o paiaţo.
Un om stă lângă tine, dar nu-l vezi,
Deci nu existaţi niciunul.
Bătrână, urâtă şi rea, moartea mai vine pe seară,
Ea şopoteşte basme despre lumină, iubire, mincinoasă, haină,

[...] Citeşte tot

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aproape fabulă

"Prostia are talentul de a fi insistentă" (Albert Camus)
"Spiritul de contradicţie e personalitatea prostului" (G. Călinescu)

Să stăm în pătrăţica noastră
Ar fi un lucru lăudabil!
O cioară crede că-i măiastră...
E trist, hilar, e lamentabil...

Când jalnica ei croncăneală
Se-nvârte ca un bumerang,
Prestaţia-i,(doar o spoială),
O face-a crede c-are "rang".

Nici ea nu se mai recunoaşte!
E "ambetată", "delicată"...
Şi "ghiersuind"(sau gherţoind) pe lângă moaşte,
Cârâie "fin", sofisticată...

Se crede un alb porumbel
Cu glas ca de privighetoare

[...] Citeşte tot

fabulă de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!