forme

Masa tăcerii

Linişte profundă şi sonoră
îmbrăcând, inundând
forme perfecte.
Tăcere protejând forme,
forme adâncind tăcerea,
un echilibru precar
şi vibrant.
Timpul fiind doar insinuat,
sugestie trecătoare
asemeni naturii lui.
Frumuseţe, gen
valori fără sens
dizolvate în dinamismul static
al formelor, revărsate
peste marginea imaginaţiei,
dincolo de sacru.
Perfecţiunea formelor
nu poate fi decât simplă
şi profund cuvântătoare,
până la lacrimi,

[...] Citeşte tot

poezie de Marius Gîrniţă
Adăugat de Marius Gîrniţă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Antimaterii...

în forme dulci mereu turnat-am viaţa

pe care uneori o savuram

în forme moi, în dure, în subţiri ca aţa

în lungi, în scurte, înhămate, fără ham

din marea veşniciei furam anii

iar marea deseorii se revolta

şi împroşca cu spume uraganii

şi Afroditele din ele devora

oricum eu construiam mereu o casă

[...] Citeşte tot

poezie de Iurie Osoianu (14 mai 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

XL

La noi sunt forme, forme toate!
Suntem creştini, ferească Domnul.
Noi nu mai cugetăm nimic,
Şi-un cap deştept, care socoate,
Infam e, căci ne strică somnul,
E proclet eretic.

O, Crist, tu osândit de soarte!
De te-ar renaşte noaptea gropii
Şi de-ai veni şi-ai explica,
Te-ar condamna la moarte popii,
Ca pe-un nebun te-ar da la moarte
Că-ţi tulburi legea ta.

sonet de George Coşbuc
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Terapeut

Expus pe raze emergente
Privea atent un june
La grupul de poete
Fascinat de imprimeuri
Şi forme intransigente
Visa cuplete dezgolite
Transpuse din reviste
În forme voluptoase
Din cauza unor viziuni
Surâdea ardent
Citind sârguincios
Un roman de dragoste
La fiecare filă deschisă
Creştea o iubire tainică în el
Prea tânăr ca să se plece
Prea ingenuu ca să rămână
Înamorat iremediabil
Căuta un terapeut de inimi.

poezie de David Boia (6 septembrie 2017)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pământeni

Suntem pământ, turnat în forme
Şi-n forme de pământ trăim;
Din fier topit ne încălzim...
Cu fum în tuş, ne scriem norme.

Din lut mâncăm, în porţelanuri,
Şi, în lemn, din rădăcini murim.
În calcar şira ne-o clădim...
Opiu de mac, îl luăm din lanuri.

Ne curgem timp, că suntem apă
Şi-ardem de vii, că suntem foc.
Din noi, iubire am făcut joc...
Joc, cât Pământu'... o să ne încapă!

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (4 februarie 2014)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul 53

Oare din ce substanţă eşti făcut,
Că mii şi mii de umbre te slujesc?
Căci multe forme goale s-au născut
Ce cu esenţa ta se-nsufleţesc.
Adonis e un fals necuviincios,
Tu eşti originalul imitat,
Elena-n artă are-un chip frumos,
Iar tu veşmânt grecesc, proaspăt pictat.
Şi primăvara, toamna, care vin
Prima e umbra-n care eşti prezent
Şi-a doua e belşugul tău deplin,
Că tu exişti în forme permanent.

Şi-n tot ce e frumos te regăseşti
Că-n inimă statornic te vădeşti.

poezie celebră de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

În amfore cu forme
Zac clipele amorfe
Cu feţe diforme
Deghizate-n corfe

catren de David Boia (1 august 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ce fac vegetarienii produse vegetariene în forme şi cu nume de produse cu carne şi de origine animală?

Mor de curiozitate,
Nu-mi explic, mi-e peste poate,
De ce vegetarienii
Şi veganii toţi, viclenii,

Dau produselor vegane
Forme, denumiri profane:
Caltaboş, salam, friptură,
Hamburger, cotlet, untură,

Carne, bacon, drob, cârnaţi ‒
Multe feluri (şi-afumaţi) ‒,
Crenvurşti, mici, pateu, sarmale,
Şuncă, şniţel, unt, pârjoale,

Cabanos şi slăninuţe,
Lebăr, pizza, chifteluţe,
Lapte, gúlaş, musaca,
Hótdog, icre, telemea,

[...] Citeşte tot

pamflet de George Budoi din Mâncarea în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (1 aprilie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântecul frunzei

În lumea sufletului meu, frunza-i vioară,
măceşul naşte floarea mai moale ca satinul,
spre mine raza lunii alunecă în seară,
cu un miros ce-adoarme din floare, dulce, crinul.

Îşi cântă anotimpul, pe-arcuş se înfăşoară,
nervura-i de-aramă miroase ca mălinul,
că ruginiul toamnei e foşnetul din seară,
ce-n sunetul tăcerii îşi regăseşte chinul.

De sus văzută frunza, în universul meu,
e un desen perfect, fără cusur în forme,
arcuşul de vioară e însuşi Dumnezeu,

ce cântă simfonii în toamnă să transforme,
sufletul viu al frunzei ce-n veşnic apogeu,
răsare primăvara cu alte şi-alte forme.

sonet de Sorina Hăloiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi-a tras un hai hui
De partea lui
Până în zare
Din forme bizare.

catren de David Boia (9 octombrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!