enerveaza

Jordan: Mă duc acasă.
Dr. Cox: Nu, nu te duci.
Jordan: Pa pa!
Dr. Cox: Jordan, tocmai ţi s-a rupt apa.
Jordan: Copilul ăsta deja mă enervează.

replici din filmul serial Stagiarii
Adăugat de Ramona Stanescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chloe Sullivan: Ce mă enervează este faptul că trebuia să ştiu mai bine. Numai Chloe Sullivan se putea îndrăgosti de un tip care se separă în două. Ce e cu mine? Port un semn mare pe care scrie "Magnet pentru mutanţi"?

replică din filmul serial Smallville
Adăugat de Laura Liţescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rory: Când o să le spui părinţilor tăi că asculţi muzica rock îndrăcită? Eşti o adolescentă americană, pentru Dumnezeu.
Lane: Rory, dacă pe părinţii mei încă îi mai enervează mărimea obscenă a porţiilor de mâncare americană, mă îndoiesc că o să am vreun succes cu Eminem.

replici din filmul serial Fetele Gilmore
Adăugat de Elena Gheorghe
Comentează! | Votează! | Copiază!

Brennan: Nu pot merge la Los Angeles. Trebuie să stabilesc autenticitatea unui războinic din Epoca Fierului.
Booth: Un războinic din Epoca Fierului? Când a fost Epoca Fierului?
Brennan: Acum 15000 de ani.
Booth: Eu am o victimă mult mai recentă ce trebuie examinată urgent.
Brennan: Îţi dai seamă că se găsesc mult mai multe victime recente şi doar câteva exemplare atât de bine conservate datând din Epoca Fierului, nu?
Booth: Spui asta doar pentru că ştii că mă enervează, nu?

replici din filmul serial Cititorii de oase
Adăugat de Matache Alexandra
Comentează! | Votează! | Copiază!

Arthur: Păcat. Ar fi fost un cavaler de excepţie.
Merlin: Poate că într-o zi va fi.
Arthur: Regulile nu-i vor permite asta. Cavalerii sunt de viţă nobilă. Aşa a fost şi aşa va fi mereu. Aşa e tradiţia... (O vede pe Gwen îndreptându-se spre Gwaine şi se enervează.) Par foarte prietenoşi unul cu celălalt.
Merlin: De ce ţi-ar păsa ţie?
Arthur: Nu îmi pasă... (Acum Gwen râde.) Merită mai mult de atât.
Merlin: Păi... ar trebui să ţintească... mai sus? Vai, am uitat. Nu poate. O fată de condiţia ei... Nu, n-ar putea fi niciodată soţia unui nobil. Astea sunt regulile.
Arthur: Merlin?
Merlin: Taci din gură!
Arthur: Ai ghicit.

replici din filmul serial Merlin
Adăugat de Marin Irina, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Audrey: Doamne, încă eşti acolo. Arăţi ca o legumă.
Joey: E greu să scrii un e-mail potrivit.
Audrey: Da, mai ales când este o greşeală enormă.
Joey: Taci!
Audrey: Joey, vorbesc serios. Să te exprimi prin e-mail este pedeapsa erei moderne. Internetul a făcut să fie mult prea uşor să te exprimi. Bun, ai nişte gânduri trecătoare. Îl trimiţi. Ajunge cu un zgomot înăbuşit în e-mailul vreunei persoane care nu bănuieşte nimic. Acea persoană îl citeşte, se enervează pentru că ai reluat o discuţie pe care deja aţi avut-o. Şi nu răspunde. Tu te simţi desconsiderată. Dar dacă chiar trebuie să fii una din acele persoane janlnice pasive/agresive ce trimit e-mail-uri, atunci departe de mine gândul să te opresc. Ce ai până acum?
Joey: Aveam "Dragă Dawson" şi apoi am şters.
Audrey: De ce? E un început drăguţ.
Joey: Păream distantă.
Audrey: Şi ce vrei să-i spui?
Joey: Nu ştiu. Nu-mi place cum s-a terminat tot şi vreau ca el să ştie că îmi pasă, dar în acelaşi timp vreau să îmi păstrez indignarea îndreptăţită.
Audrey: Bineînţeles. Şi de ce nu-l suni?
Joey: Mă tem că o să facem aşa cum facem de obicei. Crede-mă. E-mail-ul este o alternativă mult mai sigură acum.
Audrey: Bine, dacă trebuie să faci asta, atunci n-ai decât. Fii siropoasă şi penibilă, dar mai ales fii sinceră, Joey. Spune-i tot ce nu îi poţi spune în faţă.
Joey: Ai dreptate. Mai bine mă apuc de treabă. Dar... mulţumesc, Audrey.

replici din filmul serial Cei mai frumoşi ani
Adăugat de Moţ Mădălina
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucian: Sincer, nu cred că-i bine, n-ar trebui să-ţi spun... Dar dacă insişti... Cu o săptămână înainte de a fi şi voi acceptaţi în echipaj, după ce aţi susţinut testele acelea, dat fiind că tocmai terminasem cu nava asta, "Pacifis", eu, Alex şi Nis, primisem deja vestea participării la misiune, evident, de la nimeni altul decât dom' director, iar dom' profesor Manea ne-a pus în vedere să ne anunţăm părinţii... Şi i-am anunţat, dar seara următoare, pentru că prima oară n-am îndrăznit şi nici nu eram foarte siguri de veridicitatea anunţului primit. Dom' director părea supărat pe noi că nu l-am crezut, la fel şi dom' profesor, care ne-a reproşat ceva de genul "Aveţi cumva impresia că ne jucăm de-a misiunea spaţială cu voi, băieţi?!" Aşa că, în seara aceea, n-aveam încotro, le-am spus părinţilor, acasă. Alex şi Nis au fost norocoşi, părinţii lor au fost în cele din urmă de acord, nu s-au împotrivit. La mine a fost altfel... Blondul nu a reacţionat în nici un fel, a primit vestea cu calm, sau cel puţin aşa părea, nepăsător, sau nici nu-mi dau seama exact, dar mama... Ea a fost total împotrivă, categoric, de la început! Cu câte cuvinte n-a încercat să mă convingă să renunţ... În cele din urmă mi-a zis că pot pleca în această misiune, doar peste cadavrul ei! Atunci eu, în loc să-mi fi văzut de treabă, să fi tăcut, i-am răspuns cu impertinenţă: "Ah, da?! În cazul ăsta, de abia aştept să particip la funeralii, cât mai curând, de preferinţă, zilele astea..." Asta ar fi tot! Pot adăuga doar că m-a pălmuit zdravăn, pentru prima oară în viaţa mea, dar meritam... Şi nu palma primită mă durea, cât sufletul, din cauza acelor cuvinte cărora le dădusem glas. Încă mă dor şi acum, la fel de mult ca în acel moment. Şi-n fiecare an ce trece, cuvintele acelea atârnă din ce în ce mai mult, mai greu. Pricepi acum?!
Lia: Vai, Luci... Da, te înţeleg.
Lucian: Bine. Sper să mă înţelegi, pentru că... Eu, nu, încă n-am reuşit! Uneori mă enervează la culme felul ăsta al meu de-a fi, dar pe moment, nu-mi dau seama că greşesc, doar după ce faptul e deja consumat şi nu mai poate fi schimbat nimic... Regret, însă degeaba!

replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!