culmea geografiei

Erotica (VII)

Eşti culmea, măi femeie,
cu mersul de gazelă
păşeşti prin lumea noastră
dând rost la toate, clar,
din sute de condeie
te-mbracă în dantelă
poeţii-ntr-o orchestră
cu fluvii de nectar...

Eşti culmea, măi femeie,
cum te fixezi în cuget
şi, de-acolo, regină,
pluteşti peste supuşi,
că-i palat ori bordeie
aluneci până-n suflet
şi ne faci viaţa plină,
o lume de seduşi...

Eşti culmea, măi femeie,
cum ne ţii pe la uşi...

poezie de Petre Conceatu (9 septembrie 2002)
Adăugat de Petre Conceatu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cortina

Fă-mi cu ochiul şi mă-mpinge
Spre culmea fericirii-nalte
Unde amândoi vom fi
Spălaţi de îngeri şi păcate.

Vom fi stăpâni peste pârleazul
Întins de mâini necunoscute,
Cu inima vom privi cerul
Lăsându-l ca să ne sărute.

În culmea fericirii noastre
S-atingem raiul cu lumina
Unde doar Domnul peste clipe
Lasă uşor, uşor cortina!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Culmea culmilor

Trecutul a fost cândva prezent.
Dar a fost şi viitor.
Dacă gândim mai atent
Şi prezentul a fost viitor.

Oare cum ar fi să fie
Să gândim o inepţie:

Trecut să fie prezent,
Sau poate chiar viitor.
Să schimbe pentru-un moment
Fiecare locul lor.
Prezentul să fie viitor...
Ar fi culmea culmilor.

poezie de Dumitru Delcă (14 august 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Culmea de ciudat

Ciudat, este să poţi orice
şi să nu izbuteşti de loc,
iar alţii, "bolnavii", ei pot!... De ce,
unde-i regulament de "joc"?

Culmea-i când ai ce vrei, maşină,
ce-ai câştigat numai din muncă
şi-apoi să n-ai bani de benzină
şi să pierzi tot... dintr-o "poruncă"?!

Ciudat e şi să moşteneşti casă
şi locuri -chiar şi cel de veci-
şi stat "democratic" nu-ţi lasă
nici o potecă... să te "treci"?!

Culmea-i că facem toţi o şcoală,
adevărat, sau pe hârtie,
dar nu e bun cel care ştie!... O coală,
minţită, e destinat să... "fie"!

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (7 mai 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trecerea

Trec de la o mână la alta
printr-un om
care
culmea!
Sunt eu!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Posesia

Motto: Franz Kafka Adevăratul motiv al temerilor mele – nu există ceva mai cumplit de spus şi nici de auzit – este că nu te voi putea poseda niciodată.

te-am posedat o viaţă şi îmi pare rău
că viaţa mi s-a scurs numai în tine
aşa cum curge printre degete, mereu
nisipul prin clepsidre selestine

te-am posedat ca un stăpân de sclavi feroce
ca un amant în culmea nebuniei
când însetat de sentimente reciproce
când înecat în neagra gelozie

te-am posedat o viaţă şi îmi pare bine
că viaţa mi s-a scurs în veşnicie
dintr-un pustiu cu degetele fine
în altul sugrumat de insomnie

te-am posedat ca un stăpân de sclavi feroce
ca un amant în culmea nebuniei
când însetat de sentimente reciproce

[...] Citeşte tot

poezie de Iurie Osoianu (28 decembrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul mândru se înalţă
Preamărindu-se pe sine,
Pân' pe culmea cea semeaţă...
Să cadă de la înălţime!

catren de Ioan Hapca din Diverse gânduri, reflecţii, sfaturi şi poveţe în slujba unei vieţi cu scop
Adăugat de Oryana Rusus
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acasă

La trecerea
pe covor
am trversat
iatacul înflorit
ca un cadran
în culmea fericirii
am luat
îmbrăţişările din antreu
şi am intrat în livig
ca să-i ţin de urât
numai cu săruturi.

poezie de David Boia (17 iulie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Culmea iubirii de ţară

Să îţi iubeşti glia strămoşească
atât de mult, încât să nu-ţi mai
bagi nici măcar plugul în ea.

poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ghiocelul disperării noastre

Mă enervează iarăşi lumea
deşi o iubesc ca-n prima zi
când ura va atinge culmea
atunci de ce-aş mai înflori

poezie de Costel Zăgan din Axiomele lui Don Quijote (25 martie 2015)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!