crina popescu

Noi suntem

Noi suntem toţi aşa precum e zis
În stânci de piatră şi pe vechi izvoade:
Avem strămoşi, o limbă şi un scris
Şi un trecut de viitor ne leagă.

Să ne cunoaştem drumul înainte -
Pe urme de istorie păşim,
Prin tainicele şiruri de cuvinte
Cu drag de Ţară şi popor trăim.

Noi suntem ai istoriei copii,
Purtăm cu toţii românescul nume,
Aşternem clipe dragi pentru vecii
Şi-un vis ne ţine demni pe astă lume.

poezie de Crina Popescu din Gânduri din gânduri
Adăugat de Amurg
Comentează! | Votează! | Copiază!

De mână

Şi în mormânt
Ne vom căuta să ne ţinem de mână
Şi de umbrele noastre
Nu ne vom teme...
Ele duc c-un braţ alb serile
Ce-au scris pe frunze sărutul ierbilor!
Şi ne vom ţine de mână
Ca doi copaci visători,
Ce-şi adorm frunzele-n rouă
Ca-ntr-un vers,
Unde izvoarele plâng într-un glas
Până când ecoul îngheaţă-ntr-o lacrimă
Dar mai curg ca prăpastiile-n mare.
Noi ne vom ţine de mână
Şi când ne-om trezi,
Într-un piept de amiază târzie.
Prin rădăcini de dor
Ne vom bea inimile cu o singură sete
Şi cu lumini obosite ne vom îmbrăca
Într-o amiază târzie:

[...] Citeşte tot

poezie de Crina Popescu din revista Literatura şi arta (23 august 2012)
Adăugat de Maria
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eliberare

Copil fiind, la malul mării,
Am întrebat un pescăruş
De ce se-nalţă-n largul zării
Atât de singur şi de sus?

Plecându-şi capul pe o parte,
Direct în suflet m-a privit
Citindu-i gândul ca pe-o carte,
M-a luat cu el în infinit...

poezie de Crina Cosoabă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dedicaţie pentru cea mai îndepărtată şi mai bună prietenă... În loc de cuvinte

În loc de cuvinte...
Lacrima pământului
Pentru sufletul tău plânge!
Oh, suspinul ţi-l aud!
Vântu-n chingi de gheaţă strânge!
Suferi! Asta ţi-e lăsat...
Eu plânsu-n braţe ţi-l cuprind...
Energiile-ţi celeste-s
Într-un timp re-condensat...
"Fericirea"... unde este?!
Te ascultă fredonând
Plânsul grav al amărăciunii.
Eu, te-aştept la mine-n gând.
Suflet cald, iubire, pace,
Să revii, să te privesc –
O frântură de lumină,
Rai din iadul pământesc,
Înger, soare, crin şi Crină.
Sunt aici! Te-ascult! Te chem!
În tăcerea mea sunt toate...

[...] Citeşte tot

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Semn

nu am vrut să te ating nici cu o
petală să-ţi tulbur aerul
treceam ca o umbră de zâmbet sau lacrimă
într-un emoticon
voiam să ştii că-ţi simt pulsul

tu vrei negru pe alb
dar vei descoperi că mângâierile
pe margini de cuvinte
nu te pot face să pluteşti mai uşor decât o
pomenire în
rugul ce nu se mistuie

poezie de Crina Albu
Adăugat de Fericire
Comentează! | Votează! | Copiază!

Singurătate

Aş vrea să fiu eu capăt de pământ,
Acolo unde marea-şi are începutul,
Să îmi sap singur recele mormânt
Şi cor pentru prohod să-mi fie vântul...

Aş vrea să fiu eu capăt de pământ
Şi să depun un unic legământ,
Că dacă-ar fi să mă mai nasc odată,
Să nu-mi mai fie viaţa blestemată...

poezie de Crina Cosoabă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toamna iubirii

E prea târziu pentru noi doi
Cad frunzele iubirii,
Şi noi suntem la fel de goi
Ca pomii cenuşii...

E toamnă rece între noi
Adie vântul despărţirii,
Şi-n ochii noştrii sunt doar ploi
Ce ne aduc pustii...

Şi-am vrea s-aducem înapoi
Uitată clipă a fericirii,
Dar din trecut se nasc strigoi
Ce se opun iubirii...

poezie de Crina Cosoabă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pietre şi flori

sunt raiduri masive de
nori până la capătul zării

cheamă-mă Maria să te întâlnesc la
confluenţa dintre noapte şi zi

îmi deschid inima floare creştetul pâlnie
când mă curge râul din cer
cu mâinile două pietre de moară
macin întunericul şi-l vărs în magma din centrul
adâncului

se defineşte treptat o cărăruie ce duce
spre vârf şi
totul e verde punctat
cu alb şi roz

poezie de Crina Albu
Adăugat de Fericire
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea

ard pe nisip urmele noastre
cant cu setea unui copil orfan
desenez oamenii si tarmul

tu si tigarile noastre din metale grele
unele sunt aurite si frumoase ca niste monezi
antice/ ma desfaci in spuma marii cu pieptul gol/
soarele tipa in duminica mortii
mireasa arde in foc si spada
batrana ridica ofranda zilei

tu si cu mine suntem aschia unei scut de lemn
pe care un clopot o bleastama de departe

poezie de Crina Benedek
Adăugat de Viorica Stefan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rătăcire

Păşesc printre frunze fără să-mi pese,
Urmez o cărare fără sfârşit
Spre culmile goale şi-atât de imense
Deşis de speranţe atât de-ncâlcit...

O ploaie măruntă se cerne din nori
Călcând în picioare părerea,
Un urlet de lupi îmi stârneşte fiori
Şi-mi cheamă din suflet durerea...

Geme pădurea trosnind de durere,
Strigoii pândesc din abis,
Mă cheamă mormântul plin de himere,
Adorm învelit în giulgiu de vis...

poezie de Crina Cosoabă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!