constrângere

Zâmbind a primăvară

zâmbetul ei e primăvară în inima celui îndrăgostit

zâmbetul iubirii e larg şi te prinde

te coase cu aţe uşoare voalate subţiri şi tari

te strânge, nu poţi dovedi nimic sub cer

“simplă şi pură” constrângere, care te înlocuieşte pe tine însăţi cu tine, un necunoscut

te atrage în vedenii şi gesturi aplecate, nesigure,

picurate colorat cu un pic de noroc
până se umple paharul şi apoi îl sorbi îndesat

poezie de Ana Eugenia Păcurar
Adăugat de Petronia Dajna
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stare meditativă

Închid ochii şi trag cu nesaţ
din cotorul ultimei ţigări de speranţă
de care spânzură o linişte ciudată
ce sintetizează alchimia sufletului.

Un subtil tipar al emoţiilor
mă înlănţuie într-un cerc de gând,
conştientizând contemplativ
toate sentimentele confuze,
fireşti, tipic umane:
fixaţii profunde, obiceiuri distructive,
perfecţionismul inflexibil,
frica de abandon sau inferioritate,
teama iraţională de trădare, respingere,
excludere socială, sentimentul de constrângere,
de neapartenenţă, transformându-ne
într-un vortex care ne soarbe
în amarul nevoii de afecţiune.

Deschid ochii şi constat

[...] Citeşte tot

poezie de Corina Junghiatu (15 iunie 2020)
Adăugat de Corina Junghiatu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Civilizaţie

Spre sud-est de aici – trei mii de leghe –
Yuan şi Xiang formează un lac grandios.
În susul lacului sunt munţi cu văi adânci,
Acolo trăiesc oameni cu inimi curate.

Voioşi ca nişte copii, forfotesc printre crengile pomilor
Sau intră-n apă să prindă plătică şi păstrăv.
Desfătările lor sunt aceleaşi
Ca ale animalelor sălbatice şi ale păsărilor cerului;
Nu impun nicio constrângere trupului sau minţii.
Apoi, am hoinărit prin toate cele Nouă Ţinuturi,
Dar nicăieri n-am mai întâlnit acea simplitate.

M-am trezit întrebându-mă, uimit şi nedumerit,
Dacă Sfinţii şi Înţelepţii ne-au făcut de fapt vreun bine.

poezie de Yüan Chieh,sec. al VIII lea, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Starea văzului

Deschid un ochi imens
până spre cer
şi lucrurile tresar
în freamătul rece al cuprinsului
dintr-o întâmplătoare azvârlire
de cuvinte ţipate în eter
pe deget îmi cade rana unei păsări
abia împuşcată
şi... poc!
bolul din care
fără constrângere respir
se sparge.

Au deraiat tramvaiele toate
iar în umerii străzilor
sapă durerea unei realităţi delirante.
Un albastru puţin,
un mai puţin albastru
ţâşneşte din ochiul meu
ca o însângerare de ape

[...] Citeşte tot

poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Conspiraţia virgulei şi îngerul meu

Într-un timp luminat oarecare...
păsările cădeau foarte lent,
ajunse la desăvârşirea prăbuşirii.
Pe toate era zgâriat cu virgula,
numele unui copil.
Conspiraţia virgulei era ataşată,
la trusa de păsări.
O viaţă am flirtat zâmbind,
cu imaginaţia şi moartea
şi nimic!
Cad cruci interesante
iar eu nu le ridic...
Aplecat spre a studia
sentimentul profund al ignoranţei
şi mersului înainte,
într-un mod voit...
ocoleam întâlnirea cu divinitatea,
printr-o constrângere a tăcerii.
Întotdeauna în preajma mea:
îngerul meu!

[...] Citeşte tot

poezie de Cristi Poe
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Decât să mă prefac că trăiesc

mai bine fărâme de carne pe un caldarâm egal
gunoi menajer împrăştiat spre gloria salubrităţii
hrană pentru ciori şi pescăruşi de trotuar
aşa că renunţ la barierele bunului şimţ
şi-mi las inima să zburde de nălucă
din frunză-n stâncă pe o floare de colţ
oricum libertatea aceasta televizată nu e decât o constrângere
din ce în ce mai oficială
din ce în ce mai patentată
de toţi idioţii care se privesc în oglindă
atunci când declamă la ceas de seară idealuri despre idealuri
iar decât să cad în vraja străzii anonim
mai bine nenăscut sau mort în şoaptă
cât să nu mai conteze niciodată speranţa
tîrfa asta idioată care încă mi-o trage
cu seninătatea unei nimfomane
iar dintr-un ochi de uragan domestic
doar paşii tăi vor răsuna etern
pe cristalul minţit al ferestrei liberei prăbuşirii
pe care mi-am întins cu grijă timpanele

[...] Citeşte tot

poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!