chinui

O chinui

Îţi vine să te-opreşti,
Nu ai cum s-o continui,
E clar că o iubeşti,
Dar şi mai clar c-o chinui.

Ea nu te mai iubeşte,
Şi chiar de ar pleca,
De mult timp îţi lipseşte,
Nimic nu s-ar schimba.

Cu trupul e acasă,
Cu mintea tot la el,
O scenă dureroasă,
Nu va mai fi la fel.

În pat când e cu tine,
Ai vrea să o dezbraci,
O simţi că s-ar abţine,
Şi ce-ţi vine să faci?

[...] Citeşte tot

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Andrei Vlad Balan
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Sunt dornic să-ţi spun cuvintele cele mai adânci pe care aş putea să le spun. Nu îndrăznesc; mi-e teamă de râsul tău. Iată de ce îmi râd de mine şi fac să izbucnească taina mea în mii de glume. Nesocotesc chinul meu de teamă să nu-l nesocoteşti tu.

Sunt dornic să-ţi spun cuvintele cele mai simţite pe care aş putea să le spun. Nu îndrăznesc; mi-e teamă că nu le vei crede. Iată de ce le prefac în minciuni şi-ţi spun prin ele ceea ce nu gândesc. Las să apară durerea mea ca ceva nechibzuit, ca nu cumva s-o iei tu drept nechibzuinţă.

Sunt dornic să-ţi aleg cuvintele cele mai preţioase, pe care aş putea să le rostesc. Nu îndrăznesc; mi-e teamă că nu la fel îmi vei răspunde. Iată de ce sunt plin de mândrie de această putere a mea: te chinui – de teamă că nu vei cunoaşte niciodată chinul.

Sunt dornic să mă aşez plin de tăcere lângă tine. Nu îndrăznesc, de teamă că buzele-mi vor trăda inima. Iată de ce vorbesc mult şi fără de şir – ca să ascund taina inimii mele în această vorbărie. Chinui suferinţa mea ca nu cumva să mi-o chinui tu.

Sunt dornic să mă depărtez de tine. Nu îndrăznesc; mi-e teamă că vei întrezări lipsa mea de bărbăţie. Şi iată de ce vin spre tine cu fruntea sus şi cu un aer nepăsător. Privirea chinuitoare a ochilor tăi îmi aţâţă durerea în fiecare clipă.

poezie celebră de Rabindranath Tagore din Grădinarul
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Armonie în amurg

E vremea când pe lujer, în seara ce se stinge,
Vibreaz-asemeni unei cădelniţi orice floare;
Acum parfum şi sunet de-a valma-ncep să zboare,
Vals trist şi moleşeală ce farmecă şi-nfrânge!

Vibreaz-asemeni unei cădelniţi orice floare;
Vioara ca un suflet pe care-l chinui, plânge;
Vals trist şi moleşeală ce farmecă şi-nfrânge!
Frumos şi grav e cerul ca bolta din altare.

Vioara ca un suflet pe care-l chinui, plânge;
Un suflet blând pe care nimicnicia-l doare!
Frumos şi grav e cerul ca bolta din altare;
Şi soarele în zare s-a înecat în sânge...

Un suflet blând pe care nimicnicia-l doare
Vestigii luminoase din vremi trecute strânge!
Şi soarele în zare s-a înecat în sânge...
În mine amintirea-ţi e-o lacră cu odoare!

poezie celebră de Charles Baudelaire din Florile răului (1857), traducere de Alexandru Philippide
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plouă... Şi iar plouă!

"Necontenită ploaie, nu vrei să te opreşti!
Norii ne-ameninţă şi nu vor să mai plece,
Cât ne mai chinui, la noi nu te gândeşti?
Pământul s-a-nmuiat şi-i gata să se-înece!

poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Greşeli

Ne ştim greşelile, dar niciodată
Nu ne căim, ci-avem îngăduinţă
Noi ştim că lumea-i temniţă curată.
Pentru cel drept nu e cu uşurinţă
A bate, -a chinui nu-i cu putiţă
Nici a fura călcând tot în picioare.

poezie de Francois Villon
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Umezeală

În zori a plouat
Şi a turnat toată ziua.
Cu sufletul ud
Pot doar
Să şterg praful de pe pian
Şi să chinui pisica
Îmbrăţişând-o strâns.
Iar când nu mai plouă
Nu mai e tristeţe,
Dar nici veselie.
Umezeala din suflet aşa repede
Nu se evaporă.

poezie de Liliya Gazizova din Kanafer (2012), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hoţul şi vardista

Eziţi? Te îndoieşti, absurd, iubito
De dragostea-mi de nobilă sorginte
Mă chinui? Chiar nu pricepi prezbito
Poemul cu puseu de simţăminte?

Presimt şuvoiul cu lavele-ţi fierbinţi
Prea exaltate, iar încerci să minţi,
Intenţii involuntar deconspirate
De versurile-ţi cu rime-mperecheate!?

poezie de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frunză galbenă

Frunză rece, ofilită
Pe-aripă de vânt lipită,
Te chinui de-atâta amar
Să te-aşterni pe trotuar,
Suspinând prin cer golită
De sevă şi toamnă-orbită
Vii-n mormântul de frunziş
Legănată prin desiş
Şi te-aşterni domol pe faţă,
Galbenă şi fără viaţă!

poezie de Emil Utalea
Adăugat de Emil Utalea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Recurs la folclor

Recurg iar la foaie verde
poate lumea aşa mă crede

Că femeia paparudă
n-are urechi să m-audă

Şi nici ochi ca să mă vadă
cum mă chinui prin ogradă

Of of of ucat ca schinul
mi-a amanetat destinul

Ziua-ntreagă noaptea-ntreagă
ca o pasăre beteagă

Ce-a uitat că nu e înger
vai din poezie sânger

poezie de Costel Zăgan din Doine de-odinioară (25 octombrie 2011)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iară eu

Dacă n-ar fi palmele să le dau fruntea
atunci când plânge,
Ce rost ar mai avea?
S-o ţin prinos la fugi şi-atingeri cu păcate?
Iară eu, să-mi chinui ochii în văzul tuturor
Al munţilor, al apelor cu pietrele uscate
Al tău, chiar,
Să-mi râdă irişii-altora căzuţi pe spate?

poezie de Mili Dumitru din Poezie în rampă (2019)
Adăugat de Mili Dumitru
Comentează! | Votează! | Copiază!