caldura+semineu

Când se-apleca în şemineu o rază... (Sonet LXXXVII)

când se-apleca în şemineu o rază
prin munţii oblojiţi de nori şi ploaie
mă încolţeai iubito în puhoaie
de plete roşii ce-mi stăteau de pază
rupeai cu vântul oasele-mi greoaie
şi le-aruncai în ora de amiază;
curgeam încins prin tine ca-ntr-o oază
ce pielea în deşertu-ţi mi-o înmoaie
când din amonte-mi căutai căderea
în ochii tăi ca un izvor pustiu
îmi amorţeai şi aripa şi vrerea
ca mai apoi tăcând să nu mai ştiu
de ce frumoaso ţi-ai jertfit puterea
şi sufletul l-ai dăruit să fiu...

sonet de Ionuţ Popa (2 mai 2008)
Adăugat de Ionuţ Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un dor

Ma plimb de ici colo ca un copilas,
N-am stare, si simt cum apasa,
Un dor pentru tine al meu ingeras,
Si un vis ce ne poarta pe ambii acasa.

Familia noastra, noi doi langa un semineu,
Lumini si -un miros de iarna si brad,
Privirea ta in fereastra si langa tine eu,
Asteptand sa vedem din cer fulgii cum cad.

Caldura din casa si dragostea iernii,
Cuptorul fierbinte, mirosul de copt,
Sarutul tau dulce sa dureze milenii,
Si-apoi sa-ncheiem c-o felie de tort.

Colinde si stele, noi doi impreuna,
Nimic mai frumos nu-mi trece prin minte,
Zambind ascultand clopoteii cum suna,
Si-un vis linistit inainte.

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad B
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deşi e 1 decembrie, deci iarnă, primarul capitalei, Nicuşor Dan, încă nu ne dă căldură în locuinţe

La nimeni nu e ca la noi,
Caloriferele sunt sloi
Şi nu mai sper să am căldură,
Îmi clănţănesc toţi dinţii-n gură,
Am febră, tremur şi, monşer,
Am devenit calorifer.

pamflet de George Budoi din Pamflete şi satire (1 decembrie 2022)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ego

Este frig afară, trosnete răsună,
Se aude haita hăulind la lună,
Însă mie, unul, nu îmi este frică,
Cu motanu-n braţe stau la căldurică.

Nu veniţi la uşă, astăzi nu deschid,
Chiar veniţi degeaba, nu că vă desfid,
Însă am în casă doar un kil de vin,
Am băut o parte şi-a rămas puţin.

Nici mâncare multă n-am să-mpart cu voi,
Am făcut sarmale numai pentru doi,
Şi o bună parte le-a mâncat motanul -
Când se simte bine, bagă cu toptanul.

Eu mai scriu o rimă, iar motanul toarce...
Până când căldura iar se va întoarce,
Stăm într-un fotoliu lângă şemineu
Şi visăm la mâţe şi la fete (eu).

[...] Citeşte tot

poezie de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Estivală...

Căldură toridă. E vară,
Razele de soare te-nţeapă,
Ce linişte şi cald e afară,
Din apă.

Te arunci ca un peşte,
Scăpat cumva din plasa ruptă,
În râul ce liniştit unduieşte,
Sub stâncă.

În jur totu-i aprins,
De căldură pietrele crapă,
Când din greşeală le-ai împins,
În apă.

În oraş căldură mare,
Asfaltul crapă sub talpă,
Chioşcuri de răcoritoare,
Vând apă.

[...] Citeşte tot

poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Căldura ta-i tot ce-mi lipseşte

Ce rece-i vântu-n seara asta... ce rece-mi este fără tine,
Căldura ta-i tot ce-mi lipseşte, alintul tău e tot ce vreau.
Şi vântul... iară-i prea obraznic, aleargă după cum îi vine,
Căldura ta-i tot ce-mi lipseşte, ce zile calde-mi mai erau!

Ce rece cade... seara asta, mi-e frig şi nu am niciun trenci,
Mă încălzesc când te gândesc, la gât îmi trebuie-un fular.
Şi seara-i mult prea zvăpăiată... şi parc-acoperă un clenci,
Căldura ta-i tot ce cunoaşte... un tâlc ascuns... şi nebular.

Ce rece vine... noaptea asta, pe străzi domneşte frigul rege,
Mergând agale... te gândesc şi mă-ncălzesc fără de ghete!
Şi noaptea-i neagră şi-i regină, nu-i nimeni care s-o renege,
Căldura ta e prea departe... şi-mi este dor... şi-mi este sete.

Căldura ta-i tot ce-mi lipseşte... alintul tău e tot ce vreau,
Ce reci-s nopţile de-acuma, ce nopţi fierbinţi ne mai erau!

poezie de Ion Apostu (4 decembrie 2016)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!

Flacără tremurândă

Privesc în adâncul luminii din şemineu.
Ceaiul s-a răcit, gândurile m-au purtat departe...
Mireasma mentei răzbate în încăpere.
Privesc fascinată, flacăra tremurândă
Ca dragostea mea, pentru tine!

poezie de Ioana Voicilă Dobre din Între verde şi albastru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

La căldura versului

fluturii au murit zborul lor îmi lipseşte
ca frenezia verii simţită-n profunzime
toamna pleacă şi ea, iarna se grăbeşte
să îmbrace-n promoroacă minunile sublime.

grav răsună în ureche vâjâitul vântului
plezneşte fără milă arborii golaşi
sărmanii încă simt căldura lutului
sincere încurajări de porumbei poznaşi.

lumini angelice codri îmbracă-n ii
fluturi de zăpadă zămislesc fantezia
la şezători se ţes poveşti de armonii
pe Negru pe Alb pur se naşte poezia.

nu-mi pasă de frigul strecurat în oase
la căldura versului vin clipe glorioase.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Căldura

soarele e mai mare
e mai fierbinte -
bega a secat, e o albie
căptuşită cu mormoloci
reşapaţi: robu
a fost re-ales
primar (?!) johannis
a fost re-ales
preşedinte. fără căldură
şi fără un vot. din
spre broaştele zombie

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toată căldura

trebuie să plec
într-o tabără de pionieri o să vezi
cum copiii cu burţile mari fac mişto
de adulţii cu burţile
cât cuprinsul pământului
trebuie
să înţelegi de ce eu
nu-l iubesc pe domnul iaru florin
care e un vecin de la patru
care parează
toată căldura

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!