câmpie

Garderoba poetului

Din nori mi-am croit o haină
din câmpie pantaloni
şi mi-am tras pe ochi o taină
încheiată-n doi eoni

Din câmpie pantaloni
şi din munţi ehei centură
şi cum dinţii-mi sunt afoni
câte-o simfonie-ndură

Am munţii ehei centură
peste ochi colea o taină
bănuind că moartea-i dură
mi-am croit din nori o haină

Şi din dealuri ce noroc
mi-am făcut pantofi pe loc

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (17 august 1998)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

AJUTOR PE CANICULĂ

Arde iarba pe câmpie,
Iar căldura mă topeşte,
Dar nevasta, grijulie,
Cu răceală... mă priveşte.

epigramă de Stelică Romaniuc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Puncte de vedere

Am constatat - în treacăt fie spus -
Ce-nseamnă pentru unii "ierarhie":
Pe munte, oaia zice că-i mai sus,
Ca taurul ce paşte în câmpie!

epigramă de V.D. Vasiliu din Reflexe (şi reflecţii) într-o picătură de cerneală (2005)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Visul

Se făcea că, pe-o câmpie,
Şefii erau puşi să scrie,
Dar unul se trudea, din greu.
Precis că ăla-i şeful meu.

epigramă de Mihai Danielescu (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tina Vitale (rătăcită în New Jersey): Ah, gata, ştiu unde suntem! Suntem pe câmpie! Prietenii soţului meu obişnuiau să arunce cadavre pe aici.
Danny Rose: Minunat. Sunt convins că îmi poţi arăta toate punctele de interes turistic.

replici din filmul artistic Danny Rose, scenariu de Woody Allen (27 ianuarie 1984)
Adăugat de Georgiana Mîndru, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Măgăruşul nostru, Trică

Trică-i măgăruşul care
Nu mănâncă nicio floare.
Nu că ar avea vreo boală...
E-o fire sentimentală!...
El, când paşte pe câmpie,
Fredonează-o melodie
Şi-i atent să nu doboare
Nici cea mai micuţă floare.

Numai seara, la chindie,
Rupe-un ram de iasomie
Şi-l prinde în coama deasă
Şi pleacă din câmp spre casă.
Iar când satul îl străbate,
Îi fudul de nu se poate!

poezie pentru copii de Gheorghe Vicol
Adăugat de Gheorghe Vicol
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ce iubesc femeile

Iubesc decât din inerţie,
Primul motor, cel nemişcat,
Ce duduia peste câmpie,
Pe coastă-n vale... m-a lăsat.

Iubesc numai din desfrânare,
Dar sunt poftit şi admirat,
Precum un prinţ de-o fată mare,
De toate elele din sat.

Iubesc la trap şi la galop,
Fecioară, văduvă, soţie...
Secretul meu: n-am niciun strop
De dragoste. Doar inerţie.

poezie de Marius Robu din Aproape alb (31 octombrie 2012)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înfăţişări

Într-o flacără,
privirea unei vieţi îndepărtate ne ocroteşte zâmbind.

Într-un surâs,
e o întreagă câmpie a fericirii aşternută pe lume.

Într-o atingere a tăcerii,
înfloreşte neliniştea din adâncurile făpturii.

Într-o lacrimă,
se revarsă talazul visului născut din tristeţe.

Într-o clipă,
este surprinsă o imagine irepetabilă a veşniciei.

Într-o privire,
se deschide o poartă a gândului pătrunzător.

Într-un mister,
va sălăşlui întotdeauna atracţia necunoscutului.

[...] Citeşte tot

poezie de Cristina Maria Şandru din Sub arcul miresmelor (27 iulie 2007)
Adăugat de Cristina Maria Sandru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vraja noastră-i o poveste!

Tânără, boboc de floare,
Se scaldă-n raze de soare,
Se şterge c-un curcubeu,
De un colţ îl ţin chiar eu.

Ea face din glume haz,
Ba, mă prinde şi de nas:
"E vânjos şi măricel,
Să te cred că nu-i altfel?"

Râd şi eu că dânsa-i goală,
Vântul îi trece prin poală,
Nu s-opreşte, el mângâie
Forma roz, de carne vie!

Să nu se bronzeze tare
De la cap până-n picioare,
O acopăr cu-al meu trup,
Sunt flămând de ea, sunt lup.

[...] Citeşte tot

poezie de Marin Moscu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nebunia şi amorul (fabulă)

În nişte fabule un poet scrie
Că Nebunia şi pruncu-Amor
Se jucau singuri pe o câmpie,
În primăvara vieţii lor.

Ştiţi că copiii cu înlesnire
Găsesc sujeturi de neunire;
Ei dar odată se gâlceviră
Pentru o floare ce întâlniră.

Striga Amorul în gura mare;
Cealaltă, însă, minut cumplit!
Îl izbi-ndată atât de tare,
Cât de lumină ea l-a lipsit.

Adânc copilul simţi durere,
Rămânând astfel fără vedere.
Trista lui mumă jalbă porneşte
L-al său părinte, stăpân ceresc:

[...] Citeşte tot

fabulă clasică de Grigore Alexandrescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!