Poezii despre bucătăreasa
Rezultate pentru bucătăreasa în creații poetice, în ordinea relevanței și a calității:
Contrafacere
Bucătăreasa mânuia aerul dulce și emailat,
ceasurile fierbeau în sos de secunde,
insectele în pereți dormeau în insectarul
de fontă cu coadă de lemn șerpuitoare...
Maestrul aștepta la masă celălalt capăt
al mesei într-o dispoziție plăcută.
În farfurie femeile picau în vertij.
Era o după-amiază contrafăcută.
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre insecte, poezii despre timp, poezii despre secunde, poezii despre lemn, poezii despre femei, poezii despre ceas sau poezii despre aer
Musafirul
Un păianjen mi se lasă
Din tavan, pe fir, pe masă,
Și se-ntoarce iar pe fir.
- " O să ai un musafir ",
Mi-a prezis bucătăreasa.
Pe cînd el își țese plasa,
Suind de-andaratele,
S-au adus bucatele.
Musafirul e de față,
Că jucînd mereu pe ață,
Se desprinde, se agață
Și-nnodînd să nu și-o rupă,
Ți-a căzut de sus în supă.
poezie celebră de Tudor Arghezi
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre mâncare, citate de Tudor Arghezi despre mâncare, poezii despre păianjeni sau citate de Tudor Arghezi despre păianjeni
Seară dezoxiribonucleică
Plouă în cana cu fulgere.
De la demisol se aude antipământeana.
Greierii mi-au născut o mașină de cusut
gândaci.
În ghiveci șarpele udă ochelarii de soare
cu ochii tăi pătrunzători. Vin!
Curge vin în robinetul semaforului din gară.
Mă întorc cu tramvaiul să-mi caut mama
căzută din buzunar
undeva
între stații și dinți.
Din omoplați bucătăreasa
mă cheamă să stau masă.
Vecina își arde părul. Nu-i pasă!
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre șerpi
- poezii despre vecini
- poezii despre tramvaie
- poezii despre semafor
- poezii despre seară
- poezii despre păr
- poezii despre ploaie
- poezii despre ochi
- poezii despre ochelari
În jurul unui divorț
Mișu St. Popescu vrea să divorțeze.
Lung prilej de vorbe și de ipoteze!
Unii spun că Mișu singur e de vină,
Că la ei în casă n-a fost zi senină.
Că nu poate nimeni să-i mai intre-n voie
Și-a avut norocul de-a găsit pe Zoe,
Care-i rabdă toate de când l-a luat.
Că desigur alta nu l-ar fi răbdat
Nici măcar o lună, însă biata fată
Este bunătatea personificată!
Că-nainte Zoe până nu-l luase
A respins partide mult mai serioase:
Jorj Athanasiu, cînd era flăcău...
Goldman de la Credit... Guță Popândău,
Angrosist de vinuri, o partidă rară
Și cu care Mișu nici nu se compară
Toți cu situații și destul de "bine",
Refuzați de dânsa, ca să ia... pe cine!
Că săraca Zoe când l-a cunoscut
[...] Citește tot
poezie celebră de George Topîrceanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre căsătorie
- poezii despre soț
- poezii despre schimbare
- poezii despre divorț
- poezii despre vârstă
- poezii despre voce
- poezii despre vinovăție
- poezii despre vin
- Ne poți propune o poezie de dragoste?