Poezii despre brumar
Rezultate pentru brumar în creații poetice, în ordinea relevanței și a calității:
Noapte de Brumar
Pășeai felin pe sub lumini de lampadare,
Prin noaptea rece și cețoasă de Brumar,
De dragul tău înțepenea și timpu-n secundare,
Extaziat, privindu-ți mersul lin pe trotuar.
În calea ta se împrăștiau pâlpâitoare,
Lumini ce se scurgeau din felinare nalte,
Covor de aur îți așternea toamna la picioare,
Iar vântul te-a cuprins, ca-n brațe să te salte.
În preajma ta se răvășeau castanii,
Plouând în jurul tău culori de toamnă,
Și-n zambetu-ți suav se ofileau titanii,
Topindu-se-n noblețea ta de doamnă.
poezie de Paul Aelenei din Cristalele Iernii (2019)
Adăugat de Diana Iordachescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre toamnă
- poezii despre noapte
- poezii despre vânt
- poezii despre picioare
- poezii despre lumină
- poezii despre feline
- poezii despre culori
- poezii despre aur
Haiku
brumar la amurg -
culeasă de ursoaică
ultima mură
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre haiku
Haiku
brumar cu soare -
împarte săracilor
castane coapte
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre Soare
Zbor 3
Poze cu pescăruși
peste lacrima durerii,
orizont estompat
la ceas de Brumar.
poezie de Ion Țoanță din Rapsodie în mov (2016)
Adăugat de Lucia mandache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre fotografie, poezii despre durere sau poezii despre ceas
Brumar
Se scurg, din tării, peste ramuri de-arțar,
stropi reci și grăbiți să ascundă-n pământ
dureri provocate-n rafale de vânt
pe cerul cu nori din al toamnei amar.
E-o ceață lăptoasă de jur-împrejur
și-n ramuri burează cu ace subțiri
ce-ndeamnă, în seve, să fugă-amintiri
din vremea cu Soare și frunze-n huzur.
E ud pe alee, și-n iarbă, și-n cer,
e recele toamnei, tristețe, urât,
e-un timp nedorit, nechemat, mohorât,
e ultimul pas din al iernii foaier.
Mai trece-o rafală prin ramuri de-arțar
și-ndeamnă o frunză la zbor prefăcut
în marea uitare din stratul de lut
al toamnei urâte din luna brumar.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre timp, poezii despre uitare, poezii despre tristețe, poezii despre nori, poezii despre lut sau poezii despre iarnă
Brumar...
Bun al naibii îndrumar
Să te-ndrepți la plăpumar,
Nu-l uiți nici pe cârciumar,
Un sezon crepuscular...
poezie de Vasile Zamolxeanu (1 noiembrie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Laudă brumărie
Brumărel a trecut iute,
Alergând prin calendar,
Și-a venit de pe la munte
Veștejitul de Brumar.
Pe mașini, pe bănci, pe case
S-a depus o brumă groasă,
Deși zilele-s frumoase
Toamna este friguroasă.
Stau și beau o țuică fiartă
Cu reflexe aurii
Distilată fin, cu artă,
Doar din prune brumării.
Mintea în trecut colindă
Și-aș vrea tânăr să mai fiu,
Dar mă uit într-o oglindă
Și-mi văd părul brumăriu.
[...] Citește tot
poezie de Octavian Cocoș (26 noiembrie 2020)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vin, poezii despre tinerețe, poezii despre păr, poezii despre munți, poezii despre laudă, poezii despre hărnicie sau poezii despre graniță
Dimineață de Brumar
Dimineață nedeslușită
palidă cu cearcănele sub voal mascate
ibovnica soarelui
luna
lăsată cu ochii-n ceață.
poezie de Adrian Rentea
Adăugat de capra vecinului
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre măști, poezii despre dimineață sau poezii despre amantă
Numărătoare pentru babalâci obsedați de puștoaice
Plug ruginit
țarina-i pustie
și
pe hat am
ara
Vis slav
ici
din nou
citind
Mara
Cafeaua neagră
bolborosind
absent
tristețea-i,
amara
Nici la Brumar,
Emil
[...] Citește tot
parodie de Constantin Ardeleanu, după Emil Brumaru
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre arat, poezii despre visare, poezii despre negru sau poezii despre cafea
Valuri de-amintiri
Valuri de-amintiri se-aștern
Pe fiorii tuciurii,
Eu mereu am așteptat
Tu să vii!
Tot pustiu-i împărat,
Râde vidul sinistriu,
Tâmpla-mi scaldă în brumar...
Tu întârzii!
Stelele topesc în zori,
Peste munții gândurii
Raze nasc iar sinilii,
Dar... Nu vii!
Plânge candela-n altar,
De iubire înălbind.
Nu mai veni! E în zadar!
Să nu vii!..
poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre râs, poezii despre stele, poezii despre plâns, poezii despre naștere, poezii despre iubire sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
<< < Pagina 1 >