blestemata fii tu soarta

Durere

Am sufletul greu ca piatra
şi nu-mi găsesc scăpare,
Ce blestemată îmi e soarta,
Plină de zile-amare.

poezie de Cecilia Casiana Ivanov
Adăugat de Cecilia Casiana Ivanov
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am fost blestemată de zei

Am fost blestemată de zei,
Să mă nasc pe Muntele Olimp.
Mamă îmi este marea, tată cerul sfânt!
Ţi-am auzit glasul, o biet nemuritor
Şi sufletul mi-e sfâşiat de durere şi dor.
Am fost blestemată de zei,
Să mă nasc pe Muntele Olimp
Aş vrea să fiu nemuritoare,
Dar nu pot, nu sunt!
Aş vrea să fiu o femeie cu chip urât,
Dar să am inima plină de iubire şi suflet fericit.
Aş vrea să fiu alături de tine mereu!
Să te iubesc şi să te venerezi ca pe un zeu.
Dar am fost blestemată să fiu cea mai frumoasă din Olimp!
Şi port această cruce, cum pot şi oricând.

poezie de Vladimir Potlog (16 ianuarie 2022)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Loviţi de soartă

Îmi bate lacrima în poartă
Şi-atât de crunt mă simt lovit
De soarta asta blestemată,
Încât aş vrea să fi murit

Când nu ştiam ce-i suferinţa,
Cât nu-l uram pe Dumnezeu...
Sătul, scârbit de încercare,
Acum, să mor îmi este greu.

M-au încercat dorinţe, temeri,
Din vinul vieţii am gustat
Şi am privit plângând la ceruri
Şi-n rugă am îngenunchiat,

Dar n-am găsit seninătatea
Promisiunilor cereşti,
Nici bucuria împăcării
Cu cele sfinte... Unde eşti?!

[...] Citeşte tot

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soartă, soartă, tu eşti vagă

Soartă, soartă tu eşti vagă
Te alerg de-o viaţă-ntreagă,
Te vreau bună, tu eşti rea,
Te ascunzi de steaua mea.

Eu te fac, eu te consum,
Te las uscată în drum,
Altă soartă se te calce
Dacă nu mă laşi in pace.

Hai tu soartă, şi iar soartă,
Ieşi de la mine pe poartă,
Lasă-mă să-mi văd de viaţă,
Nu fi scârbă de paiaţă.

Am nevoie de noroc
Stropit cu flori de busuioc,
Agheasmă din suflet dulce,
În pat cu el să mă culce

[...] Citeşte tot

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Versuri scrise pe o bancnotă

Nu faci doi bani, hârtie blestemată!
Cum vii, aşa dispari: debusolată!
Când nu te am, mă lasă şi amanta, cert!
Când nu te am, paharul mi-e uscat deşert!
Îi văd pe cei bătuţi de soartă
Neputincioşi, pe care-i ocoleşti din poartă:
Mai văd şi rânjet crud pe-un chip tiran
Scuipat în faţa unui biet sărman;
Pentru puterea-ţi mare, zadarnic jinduită,
Aş vrea să dau cu ticălosul de pământ:
Când nu te am, mă cred un mic proscris bătut,
S-apuc, încă o dată, pe draga-mi Scoţie s-o sărut.

poezie celebră de Robert Burns (1786), traducere de Dan Costinaş
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

În păcat

În păcat se scaldă sorţii
Vieţii scurte şi ai morţii,
Că nu ştiu calea s-o ţină
Spre izvorul de Lumină;

Din păcat, sufletul cere
Lumânare de-nviere,
Care-n patru zări l-ar duce
Cu Lumina de pe Cruce;

În păcat căzut odată
Îmi duc soarta blestemată
De chiar Cerul ce îmi cere
Să mă-ntorc la Înviere;

Dar în slaba mea credinţă
Îmi e chiar cu neputinţă,
Că-n păcat doresc, să-mi fie
Eva,-n veci, o poezie...

poezie de Pavel Lică din Rătăcitor prin cer
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fatalitate

Soarta veşnic variază
Vibrează şi avansează
Dă tumbe ca o sfârlează
Pe trasee deviază
Pe la curbe derapează
De multe ori agasează
Uneori ne deranjează
Alteori accelerează
Nu odată ne fentează
Soartă de factură brează
Cu lumea asta jonglează
Mai apoi ne derutează
Când destinul sângerează
Pune tălpi şi faultează
Maică soartă soră soartă
Mai deschide-ne o poartă
O poartă sau o fereastră
Cu alura ta măiastră.

poezie de David Boia (17 decembrie 2015)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugă blestemată

Ia-mi, Doamne, dorurile toate,
Trecutul ia-mi-l, dacă vrei...
Din viitor îţi dau o parte,
Te rog să-mi laşi doar ochii ei!

Mă poţi închide în tenebre,
Aruncă-mă în gropi cu lei,
Am să-mi compun marşuri funebre,
Dar, Astăzi, lasă-mi trupul ei!

Mă convertesc la veşnicie,
Păcatele lumeşti să-mi iei...
Mă mulţumesc să-ţi fiu doar ţie,
De-mi dăruieşti sufletul ei!

Doamne, ce rugă blestemată...
Ce neghiobie am făcut,
Să cred că vei putea vreodată
Să schimbi ce-a fost dintru-nceput!

poezie de Daniel-Petrişor Dumitru (23 ianuarie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te-ai înălţat...

te-ai înălţat mult prea devreme
lăsând aici pe cei ce ţi-au fost dragi
nu vor avea de ce să te blesteme
cu ei de astăzi pâinea n-o să mai împarţi

şi bani vor fi de-acum mai mulţi
să-şi ia câte ceva în casă
vor fi şi mai sătui şi mai spălaţi
căci au scăpat de-o gură-n plus la masă

doar nopţile când vor veni
şi zâmbetul pe chip o să le-aşeze
în visul lor vei coborî să îi mângâi
iar ei de dor să te îmbrăţişeze

blestemată soartă fără de noroc
ce zborul ai înfrânt cu perfidie
din viaţă ai făcut un straniu joc
din lacrimi scurse neînţeleasă bucurie

poezie de George Ioniţă
Adăugat de George Ioniţă
Comentează! | Votează! | Copiază!

38

Să zicem că ştii tot... Îţi ştii şi soarta?
Să zicem că vezi clar... Îţi vezi şi soarta?
Să zicem că trăieşti un veac şi încă
Pe-atât mai ai... Îţi poţi cunoaşte soarta?

poezie de Omar Khayyam din Ai clipa doar...
Adăugat de Cecilia Casiana Ivanov
Comentează! | Votează! | Copiază!