avioane

Senryu

aduc fierul vechi -
cumpără avioane
din banii noştri

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu forţa iubirii

Cu forţa iubirii
Florile, copacii, zburătoarele,

Cu forţa iubirii
Trenuri, avioane, vapoarele,

Cu forţa iubirii
Copiii în jocul lor de zaruri şi cerc,

Cu forţa iubirii
Fetele privind printre draperii,

Cu forţa iubirii
Oamenii îndrăgind cerul,

Cu forţa iubirii
Totul deveni într-o bună zi nemuritor.

poezie clasică de Maurice Careme
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sinopsis

Partea proastă e că murim încet,
nu dintr-odată, fără tribulaţii,
fără spasmele descoperirii unui alt sine.
Prin faţa noastră
trec maşini şi tancuri, şi avioane, şi morţi;
caii bat din copite,
cabraţi se întorc cu spatele spre nicăieri.
Şi noi aici am rămas
să ne uităm la ceas
cum mâine se transformă azi în ieri.

poezie de Ionuţ Popa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rătăcesc

ca o primăvară îngheţată
într-un cornet vanilat
râd şi mă-nvârt printre nori
ating inimi temătoare
mici sentimente care se zbat

rătăcesc ca un puf de lebădă
mă înalţ fermecat de buburuze
simt că sunt plicticos şi banal
stau cu frunzele verzi care se cred
avioane purtate de un vânt nebun

simt că sunt o toamnă cu miros
de crizanteme şi gutui îngălbenite
unde dragostea se zbate neîncetat

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

La sate

Trotuaru-i plin de firmituri
Maidanezii-s în călduri.

Aripi bat plăpând sub soare
Pe cer e plin de avioane.

Pe câmpie atacă şoimii
Trişti sunt peste tot ciobanii.

Al bisericii clopot răsună
Toată lumea se adună.

Şi pe poartă, pe sculpturi
Porumbeii işi fac cuib.

Pe o pajişte înverzită
Paşte-o ciurdă hămesită.

O căruţă trece pe stradă
De fâneţe încărcată.

[...] Citeşte tot

poezie de Edmond Ioan Siladie (7 martie 2018)
Adăugat de Edy t.K
Comentează! | Votează! | Copiază!

În aval

Dincolo de golful ideilor, e un turn de control.
E bine de ştiut că întinderea de ape ne cuprinde
de tot. Ca să scapi, nu e de-ajuns o minunată
spargere, o imensă sterilitate.

Eu aştept un triunghi al bermudelor, explozii
de peşti, echipaje căutând un trup după mersul
soarelui, avioane căzute în cuiburi de rândunici.

Oricât evit, oricâte zăgazuri ridic,
eşti acolo, în centrul irisului, iar acum,
treci prin mine, treci prin ceilalţi, cu guşa plină.

poezie de Silvia Goteanschii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spune-mi, Doamne... (Criminalul Putin şi armata rusă au invadat Ucraina şi au declanşat iadul cu tancuri, avioane, rachete ş.a.)

Putin cu-ai lui ruşi păgâni,
Criminali şi nişte câni,
Declanşat-au pe pământ
Iadul, căci nimic n-au sfânt.

Dau cu bombele mortale
Până chiar şi în spitale.
O femeie, în genunchi,
Plânge tare, din rărunchi:

Spune-mi, Doamne, un' să merg,
În pământ, sub vrun aisbérg?
Spune-mi, Doamne, prin ce vad
Pot să scap din ácest iad?

poezie de George Budoi din Rusia şi ruşii în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (24 februarie 2022)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

În aeroport

Totul e în mişcare:
Luminile pistei,
Maşini, avioane,
Aterizări, decolări,
Proceduri, cozi nesfârşite,
Bagaje de cală, trolere,
Oameni grăbiţi, nervoşi, curioşi,
Tăcuţi, răbdători,
Somnoroşi, fericiţi,
Agitaţi, disperaţi,
Lacrimi, bucurii,
Revederi,
Rămas bun,... copii,
Sticluţe cu parfum,
Preţuri exagerate,
Whisky, cognac,
Călători parfumaţi,
Kerosen,
Piloţi aroganţi,
Stewardese inabordabile,

[...] Citeşte tot

poezie de Ovidiu Scridon
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragomir

ce frumoasă
ea pe stradă trecea
cu telefonul aprope lipit
de ureche vorbind
despre soţul ei dragomir
cu o prietenă
din sicilia - de
sigur
era prea tânără ca să spargă bărbaţi (?!) prea
tânără
să-l aibă de soţ
pe brunetul în toate, drago
mir, să abă
sicilii extinse sub săni
totuşi
vorbea prea frumos în sârbeşte
despre soţul ei dragomir
mort
ţintă pe podul din beograd
sub umbra

[...] Citeşte tot

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Singura carte

Cu flori, hârtii şi fără intrigi
În lumea ta am apărut,
Tu te uitai doar înainte
Iar eu apusul l-am pierdut...
Cărţile vechi au numai praf,
Iubiri prea moarte şi stinghere,
Îl caut pe Dumnezeu sub raft
E vineri azi,
Mai vrei eclere?
În faţa mea am numai aripi
De ciori, furnici şi avioane.
Dar uite, numai eu visez
Tu te-ai ascuns printre baloane.
Cu aer cald eu te aştept
Să îmi arăţi drumul spre Marte
Şi dacă avem acelaşi gând,
Tu o să fii singura carte!

poezie de Mircea Ţenche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!