artar

Mister de băieţi

Ah, din fugă săream sub arţar,
smulgându-i o frunză cu dinţii!
(Pieile Roşii, pe sub arţar,
goneau, arătându-şi toţi dinţii!)
Iată lassoul, mâna, atentă,
ocheşte bizonul de aer...
Ah, din fugă săream sub arţar,
smulgându-i o frunză cu dinţii!
(Timp suspendat, ţie, copilărie,
văzduhu-ţi lingea talpa şi gleznele.)
Cum săreai sub arţar, copilărie,
cu genunchii lângă bărbie şi gleznele!...
Iată lassoul, mâna, atentă,
ocheşte bizonul de aer!

poezie celebră de Nichita Stănescu din Sensul iubirii (1960)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mister de băieţi

Ah, din fugă săream sub arţar,
smulgându-i o frunză cu dinţii!
(Pieile Roşii, pe sub arţar,
goneau, arătându-şi toţi dinţii!)
Iată, lassoul, mâna, atentă,
ocheşte bizonul de aer...
Ah, din fugă săream sub arţar,
smulgându-i o frunză cu dinţii!
(Timp suspendat, ţie, copilărie,
văzduhu-ţi lingea talpa şi gleznele.)
Cum săreai sub arţar, copilărie,
cu genunchii lângă bărbie şi gleznele!...
Iată lassoul, mâna, atentă,
ocheşte bizonul de aer!

poezie celebră de Nichita Stănescu din Sensul iubirii (1960)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec de schimb

leagănă-te, frunză de arţar
în amurgul toamnei când mă plimb.
timpului, un nemilos şperţar
te ofer ca pe un ultim schimb

pentr-o legătură de zeţar,
pentr-un cântec, pentru-al vieţii nimb.
leagănă-te, frunză de arţar,
în amurgul toamnei, când mă plimb.

lutul strânge cuibul de scorţar.
inima în piept e un corimb.
leagănă-te, frunză de arţar
şi înşiră orele pe limb!

poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Imperiu de purpuriu arţar

Fiecare te cântă mereu
Prin visele sale împlinite
Ori prin speranţele fără hotar,
Canada mea draga -
Imperiu de purpuriu arţar!

poezie de Maria Tonu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Tânăr sunt şi de viaţă sunt plin,
Mistuit de privelişti şi dor.
Înverzesc şi spre tine-mi înclin
Ramul meu de arţar, foşnitor.
Când de vânt mă-nfior legănat,
Rugăciuni îţi şoptesc, ca să vii.
Pe obrazu-mi spre cer înălţat
Lacrimi mici şiroiesc bucurii.
Te aştept sub umbrarul meu des,
Iar tu vii şi tristeţii mă smulgi
Şi cu verde podoabă-ţi veghez
Gândul bun şi visările dulci.
Îţi şoptesc visul meu de arţar
Şi îţi cânt din lăute de foi
Până când stele-n boltă răsar...
Numai tu. Numai eu. Numai noi.

poezie clasică de Aleksandr Blok (13 iulie 1902), traducere de Victor Tulbure
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Descântec

Foaie ruptă-n toamnă, frunză de arţar
Călătoare doruri trec prin mine iar;
Ruginiul muşcă aspru din cuvinte,
Ploaia mă suspină printre crengi cuminte...

Apă ne-nfricată, şarpe tulbure,
Şoapta-mi blestemată să te vânture
Prin răscruci de drumuri, frunză arsă-n vânt
Ploile durerii să te poarte-n cânt!

Stei de piatră seacă, fum amar de iască,
Dintre ofuri grele să te izbăvească
Gura mea ce arde pietrele de moară,
Când macină grâul... Somnul să te doară!

Să te rogi de noapte, să te rogi de vânturi,
Să deslege şoapte, blestemate gânduri,
Să-mpreune-n zboruri frunze de arţar,
Toamna să te-ntoarcă în iubire iar!

poezie de Gabriela Mimi Boroianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întomnare

Apus de soare sângeriu,
Rugina frunzei de arţar
Ţin ploi de toamnă la hotar;
Acelaşi astru auriu
Rămas sub norul gri-murdar,
Uitat pe cerul azuriu
Luceşte mult, dar în zadar...

Luceşte mult, dar în zadar
Uitat pe cerul azuriu
Rămas sub norul gri-murdar;
Acelaşi astru auriu
Ţin ploi de toamnă la hotar,
Rugina frunzei de arţar,
Apus de soare sângeriu

acrostih de Ioan Friciu (14 octombrie 2018)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Creion

În grădina-n care scriu,
Cerne aur argintiu
O tipsie ca de jar,
Spînzurată-ntr-un arţar.

Florile trezite mi-s.
Aripile şi-au deschis,
Şi desprinse din răzoare,
Stoluri lungi încep să zboare.

poezie celebră de Tudor Arghezi din Versuri, 1980
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezie pierdută

Iar poezia aceasta am scris-o
la o pădure, pe frunze gălbui de arţar.

Fără figură de stil,
cu o cerneală imperceptibilă.

Doar căprioarele, când rumegă frunzele scrise,
lăcrimează şi tac.

poezie de Mihai Ursachi din Diotima (1975)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frunze de arţar

Octombrie-a schimbat în galben culoarea frunzelor de-arţar
Cele mai multe-au căzut, doar câteva mai încearcă-n van
Să rămână pe crengi; curând şi-acestea vor cădea pe trotuar,
Cum cad printre degete, când moare, bănuţii omului sărman.

poezie de Thomas Bailey Aldrich, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!