apreciere

Apreciere

În Universul epigramei
E Păstorel Teodoreanu,
Iubit de toţi, cum este banul
Sau cum e-oricare prunc al mamei.

Când îl vedea venind, barmanul
Zicea voios din uşa cramei:
În Universul epigramei
E Păstorel Teodoreanu!

Iar gustul vinului, pastramei
Îi stimulau enorm elanul,
Scriind umor spumos tot anul,
Concis ca textul telegramei

În Universul epigramei.

hipersonet de Vasile Larco
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Necesar "Man"...

Nicio femeie nu ridică ode la bărbat...
Oare nu pot să înalţe fizic un uman?
E doar o misandrie de handicapat
Sau e-un refuz, o consideraţie de van?

Vigoarea, forţa, fiecare-i revolută?
E preferabil vorba dulce, stilul?
Uităm că-n lipsă de mascul natura-i slută?
Floarea-i esenţă, cu corola şi... pistilul!!!

Evele-ar fi urâtele şi sigur fade
Femei lipsite de apreciere.
Ar fi perpetuu lumii, să le prade...
Niciun Iisus, n-ar fi avut la înviere.

Conjur pe partenere de planetă
Să facă cont indispensabilităţii,
Căci lumea, viaţa, univers, sunt o ruletă...
Noroc de n-ai, El, e de-ajuns... necesităţii!!!

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (4 iulie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul 26

Stăpâne al iubirii, eu sunt al tău vasal
Căci meritele tale m-au priponit vârtos
Şi îţi trimit în scris acest mesaj formal
Ca să-mi fac datoria, nu ca să par mintos.
Pentru că nu-s deştept şi aş putea greşi,
Iar datoria mea s-ajungă de ocară,
Dar totuşi sper că-n tine un loc se va găsi
Unde şi despuiată, să stea ca-ntr-o cămară.
Până când acea stea ce ştie a mea ursită
Mă va influenţa în bună asociere
Şi îmi va îmbrăca iubirea ponosită,
Ca să mă facă vrednic de-a ta apreciere.

Doar când va fi aşa îmi voi vădi iubirea,
Dacă mă-ncerci acum, să nu mă pierd cu firea.

poezie clasică de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poeta porno

Eşti femeie, eşti frumoasă şi scrii versuri uşurele,
Toată lumea îţi dă like-uri şi te-adoră pentru ele,
Însă de erai cu barbă şi scriai aceleaşi versuri,
Nu găseai apreciere nici în zece universuri.

Tu eşti plină de iubire, semeni mult cu Afrodita,
Poezia ta călduţă preamăreşte stalagmita,
Chipul tău e ca vacanţa, zâmbetul - factura storno
care corectează suma celor care vor şi porno.

Eşti femeie, eşti frumoasă, semeni mult cu Veronica,
Aia de-nşela Poetul cu bărbatul lui bunica,
Nu e bai, o să îţi facem chiar şi ţie o statuie
Cu alură îngerească şi cu buze de gutuie.

pamflet de Ionuţ Caragea din Inedite (5 ianuarie 2022), traducere de Ionut Caragea
Adăugat de Ionuţ Caragea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un simplu zâmbitor. Un prăpădit. De învingător...

să locuieşti în case mari înseamnă să ai
ferestre blindate
care dau spre o lume mică
dar stai calm
în casa mea mică e linişte
şi totul e o fereastră mare
e o lume

lumea nu se pricepe să-mi aprecieze
împlinirile anonime
nu mă cunoşti
dar ai reuşit să zâmbeşti lângă mine

asta-i o apreciere
şi o împlinire
cât gloria unei lumi
pline de regi

nu bat clopote sau tobe când plec
în conflagraţia mea diurnă

[...] Citeşte tot

poezie de George Asztaloş din Zoon poetikon (2009)
Adăugat de George Asztaloş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doamnă, credeţi-mă, comentariile sincere sunt rare. şi acesta e unul din cele mai sincere pe care le-am primit. cu tot [...] | Citeşte tot comentariul

Balanţa

Perfidul nume, fără acoperire
-Corespondent, absent în realitate-
Doar simplă noţiune despre cantitate,
Crezută de novici!... E-o ispitire!

E judecata oarbă-ntr-o minciună
Înşelătoare-n dublul de-nţeles;
E neputinţa, la dreptate, fără acces,
Ce moare iluzoriu-n vis... fără arvună.

Ustensil zilnic, mască la sustras,
Ce-nclină-n avantaj de numerar;
Cu unic sens la cel ce-are cântar
Cu greutăţi apăsătoare, într-un tas.

Înclinaţie paranormală-n caracter,
Cu iz de explicaţie astrală;
Un simplu horor scop ce-ţi spune boală,
Ori ghinion, averi... ce-ar fi din cer.

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (27 noiembrie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Casa

ne uităm la casa asta cu toţii
dintr-un punct se vede
uşa închisă
cei mai curajoşi şi trişti
sparg geamurile
intră timid şi descriu
cu bisturiele lor
detalii despre mobilierul putred
obiectele intime
firimiturile lăsate de cei
plecaţi să se ocupe cu viaţa
pe o scenă unde neoanele pâlpâie

casa este frumoasă
pentru cel care
din câine a devenit om
şi ochii nu mai au săgeţile iscodirii
fiecare îşi face propriul film
ca la hollywood
al iluminării

[...] Citeşte tot

poezie de Ancuţa Morar
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poeţii azi

Am tot mai mult convingerea că poezia-i demodată,
uitată-n superficial
ca şi cum ei, ăi, autorii, ar fi un fel de nimeni, ori neisprăviţi,
nişte bieţi versificatori
idealişti, fără de judecată,
ce scriu aşa câte ceva, aproape teatral,
departe rău de realitate, chiar smintiţi
-aşa cum s-a şi demonstrat de atâtea ori-
căci lumea nu mai are niciun gust de versuri,
e atât de complicat
şi ineficient,
o vorbă goală, o neseriozitate;
cum te-ai sili să dai ce ştii, când nimeni nu-i, n-ar asculta, un fel de impostori
şi ai trăi 'ntr-un turn de fildeş, un palat,
cum ultimul ajuns, un decadent,
o banalitate.
Se pare că e un cerc închis,
în care liricii se citesc între ei, sau nu,
mai mult se laudă –cât, cred că-n avantaj le este,
să aibă fiecare-n parte, la rându-le, vreo apreciere-

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (11 februarie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vino civilizaţie!

Vino, civilizaţie!

Aud tropote de melci, de undeva departe,
Purtând pe-a lor umeri, sute de pancarte,
Cu înscrisuri multe, despre civilizaţie şi cultură,
Multe dintre ele, pe lângă noi, tangenţial trecură.

Pe unii dintre noi, am vrut să nu ne atingă,
Crezând ca-s lucruri rele, şi vor ca să ne înfrângă.
Sunt scrise pe pancarte, îndemnuri de folos:
,, Nu aruncaţi! hârtii, chiştoacele pe jos,,

,, Nu scuipaţi! seminţe, în tren, autobuz, pe stradă,
Dacă vreţi ca lumea, să nu vă repadă,,.
,, Daţi locul în tramvai, unui bătrân beteag,
Vezi că şi tu mâine, vei fi un bet moşneag,,.

,, Pe-o bancă într-un parc, aşeazăte normal,
Pe blat, nu pune piciorul, te rog fii cerebral,,.
,, Fii bine crescut, de vrei să te remarc,

[...] Citeşte tot

poezie de Angelin Leru din compoziţie proprie (2018)
Adăugat de Angelin Leru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vino, civilizaţie!

Aud ropote de melci, de undeva departe,
Purtând pe-a lor umeri, sute de pancarte,
Cu îcrisuri multe, despre civilizaţie şi cultură,
Multe dintre ele, pe lângă noi, tangenţial trecură.
Pe unii dintre noi, am vrut să nu ne atingă,
Crezând ca-s lucruri rele, şi vor ca să ne înfrângă.
Sunt scrise pe pancarte, îndemnuri de folos:
,, Nu aruncaţi! hârtii, chiştoacele pe jos,,
,, Nu scuipaţi! seminţe, în tren, autobuz, pe stradă,
Dacă vreţi ca lumea, să nu vă repadă,,.
,, Daţi locul în tramvai, unui bătrân beteag,
Vezi că şi tu mâine, vei fi un bet moşneag,,.
,, Pe-o bancă într-un parc, aşeazăte normal,
Pe blat, nu pune piciorul, te rog fii cerebral,,.
,, Fii bine crescut, de vrei să te remarc,
Nu fi provocator, pe stradă sau în parc,,.
Vino civilizaţie!, mi-e tare dor de tine,
Fă şi tu cumva, să ştiu şi de ruşine.
,, Învaţa-mă să spun, mulţumesc sau cu plăcere,
Cînd mi-se face un serviuciu, în semn de apreciere,,.

[...] Citeşte tot

poezie de Angelin Leru (20 februarie 2019)
Adăugat de Angelin Leru
Comentează! | Votează! | Copiază!