Poezii despre ackermann, louise
Rezultate pentru ackermann,+louise în creații poetice, în ordinea relevanței și a calității:
Pir
Nu am nevoie de laudele voastre
pentru a supraviețui.
Am fost aici înaintea voastră, înainte
chiar ca voi să fi plantat o grădină.
Voi fi aici când vor mai rămâne doar soarele și luna,
marea și câmpia întinsă.
Eu voi reprezenta câmpia.
poezie de Louise Louise Gluck, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre timp, poezii despre laudă sau poezii despre Soare
Întâlnirea
Ai venit lângă pat
și te-ai așezat privindu-mă.
Apoi m-ai sărutat am simțit
ceară fierbinte pe fruntea mea.
Voiam să rămână acolo un semn:
așa am aflat că te iubesc.
Pentru că doream să fiu arsă, marcată,
să rămân cu ceva la sfârșit
mi-am tras rochia peste cap;
brusc, chipul și umerii mi s-au împurpurat.
Se va întâmpla inevitabil, întâmplare de foc,
așezând o monedă rece pe frunte, între ochi.
Stai întins lângă mine; mâna ta trece peste fața mea
Ca și cum la fel ai simțit și tu
trebuie să fi știut, atunci, cât de mult te doream.
Vom ști asta întotdeauna, și tu, și eu.
[...] Citește tot
poezie de Louise Gluck, premiul Nobel-2020, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre sărut
- poezii despre sfârșit
- poezii despre rochii
- poezii despre premii
- poezii despre numismatică
- poezii despre mâini
- poezii despre iubire
- poezii despre foc
- poezii despre dorințe
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Epitaf pentru o femeie romantică
Ea a obținut stabilitatea la care a visat
Acolo unde pietre albe zac însorite în miros de fragă.
Tulpini abandonate se leagănă deasupra ei,
Egal și sprinten, ca niște oameni tineri care-aleargă.
Întotdeauna în adâncul inimii a iubit,
Alții au trăit, ea le-a simțit a râsului săgeată.
Zace acolo unde nimeni nu a mai dormit,
Unde, cu siguranță, nimeni n-o va urma vreodată.
poezie de Louise Bogan,1897 1970, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre visare
- poezii despre viață
- poezii despre tinerețe
- poezii despre somn
- poezii despre siguranță
- poezii despre râs
- poezii despre romantism
- poezii despre inimă
Sonetul VI
Vedem cum moare-un lucru-nsuflețit,
Când sufletul de corp i se desparte;
Sunt corpul, tu ești cea mai bună parte:
Unde te-ai dus, o! suflet mult iubit?
Nu mă lăsa sleită și departe,
Ca să m-ajuți când totul s-a sfârșit,
Să nu-ți lași corpu-acestui joc greșit:
Redă-i tu partea lui cea fără moarte.
Dar fă, iubitule, ca întâlnirea
Să nu primejduiască fericirea
Și nu asprimea să-i deschidă drum,
Nici patima, ci grația sfioasă
Spre mine-ntoarcă fața ta frumoasă,
Cândva-ncruntată, zâmbitoare-acum.
sonet de Louise Labe, traducere de Ștefan Augustin Doinaș
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre suflet, poezii despre corp, poezii despre superlative, poezii despre moarte, poezii despre jocuri, poezii despre greșeli sau poezii despre frumusețe
Sonetul IX
De-ndată ce lumina mi se stinge
și-mi aflu tihna în sfârșit, în pat,
biet sufletu-mi, de tine însetat,
pornește, rătăcind, până te-atinge.
Și-atunci îmi pare că la piept pot strânge
tot ce atâta vreme-am căutat
și pentru care-atât am suspinat,
încât credeam ades că mă voi frânge!
O, somn dorit, o, noaptea mea prea bună,
plăcut repaos, dulce liniștire,
dă-mi visul meu de fiecare noapte.
Când inima, iubindu-te, nu poate
în adevăr să afle fericire,
tu cel puțin i-o dăruie-n minciună.
sonet de Louise Labe
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre noapte, poezii despre lumină, poezii despre minciună sau poezii despre fericire
Sonetul 1
O, voi, priviri ce-mi ocoliți privirea,
O, lacrimi lungi, suspine dureroase,
O, nopți adânci, dar fără de foloase,
O, zile luminând nefericirea!
O, dor al meu pe căi neluminoase,
O, tânguiri, voi, zile-n risipire,
O, moarte, tu, mereu în pregătire
Spre a mă prinde-n otrăvite plase!
O, păr al meu, tu, zâmbet, frunte, mână,
O, glas plângându-mi viața ca o boală,
Femeie-s, doar, de patemi istovită.
Ci tu purtându-ți flacăra stăpână
În care mi-ai ars inima cu fală,
Ai să mă vrei când fi-voi izbăvită!
sonet de Louise Labe din Sonete (1957), traducere de Veronica Porumbacu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zâmbet, poezii despre zile, poezii despre păr, poezii despre nefericire sau poezii despre mântuire
Sonetul 5
Voi preamări în repetare zorii
Și soarele ivindu-se-n natură
Pe care-o-mbrățișează cu căldură
Aceea care i-ar simți fiorii,
S-ar lăuda ca de-un sărut pe gură
De parcă cel mai mândru dar al Florii
Suav parfum, surâs al Aurorii
Rămas pe buze-i sfântă băutură!
O, acest dar mi se cuvine mie
Ce-atât am plâns zădărnicind risipa:
El, de-ar veni, din nou aș da putere
Privirilor, și-n mare bucurie
L-aș câștiga și-aproape ar fi clipa
Să-ngenuncheze-n fața mea-n tăcere.
sonet de Louise Labe din Sonete (1957), traducere de Veronica Porumbacu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tăcere, poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie, poezii despre plâns, poezii despre natură sau poezii despre mândrie
Cântecul lui Juan
Când frumusețea piere și trece în uitare
Nu-mi pare rău, căci asta e doar o constatare.
Când dragostea fragilă ca scoica se sfărâmă
Eu nu păstrez dintr-însa nici măcar o fărâmă.
Niciun bărbat prieten n-a fost ca să nu știe
Că dragostea nu ține, așa, o veșnicie.
Nicio iubită știu că nu s-a amăgit
Să nu-și dea seama că iubirea s-a sfârșit.
Cei înțelepți au dubii, dar prostul crede tot
Și-atuncea cine cade-n al dragostei complot?
poezie de Louise Bogan, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înțelepciune, poezii despre uitare, poezii despre prostie, poezii despre prietenie, poezii despre muzică sau poezii despre bărbați
Ciorile
Femeia care-a îmbătrânit
Și știe că dorința trebuie să moară,
Dar care nu renunță la iubire,
Aude-un croncănit de cioară.
Ea este-un lujer uscat, lemnos,
Buruiană refuzată de coasă-, amară.
Râsetele inimii pentru ea vor fi
Doar niște croncăneli de cioară,
Alunecând prin aer și-având același timbru
Peste ceea ce-i sterp sau ceea ce poartă rod,
Aidoma primăvara sau atunci când, geroasă,
Iarna arde și-îngheață al câmpurilor glod.
poezie de Louise Bogan,1897 1970, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ciori, poezii despre primăvară, poezii despre lemn, poezii despre iarnă sau poezii despre ger
Sonetul 11
Lăuta mea, tu care-mi cânți suspinul
Prieten fără pată sau eroare,
Tu ce-mi măsori adâncul ce mă doare,
De-atâtea ori mi-ai plâns amar destinul
Și lacrimei ai resimțit veninul
Schimbându-te din mândră sărbătoare
În lung oftat pe coarda-ți vuitoare
Când jalea mea își revărsa prea-plinul.
De-ți cer să minți tu te oprești pe dată:
Tăcută tu, tăcută eu, tăcere
Dar, din nou suspinelor mă dărui
Prin cânt răspunzi tristeților și iată
Le-ndur, iar sângele îl fac să spere
Un bun sfârșit și dorului mă nărui.
sonet de Louise Labe din Sonete (1957), traducere de Veronica Porumbacu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tristețe, poezii despre sărbători sau poezii despre sânge
<< < Pagina 1 >