Lună

Veşnic...

Soare, lună, lună, soare,
Ornice nemuritoare,
Ce ne plimbă de la scutec
Şi ne duce-n rece pântec...
Lună, soare, soare, lună,
Împletindu-vă cunună
Ne-ncântaţi pe-al vieţii freamăt
Pâna la ultimul geamăt...

poezie de Vasile Zamolxeanu (15 ianuarie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să râdem lună de lună - Mai

Lună caldă şi frumoasă,
Semn vădit al noului,
I-aduc flori soţiei-n casă,
Flori de... ochii boului!

epigramă de Gheorghe Gurău (februarie 2008)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să râdem lună de lună - August

Lună cu mai multe feţe,
Zile calde, zile reci,
Bogăţiile din pieţe
Vii, le-admiri, înjuri şi... pleci!

epigramă de Gheorghe Gurău (februarie 2008)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să râdem lună de lună - Decembrie

Lună în sumane groase,
Cu colindători în case,
Vin în grup ca să te ure',
Iar mai nou... vin să te fure!

epigramă de Gheorghe Gurău (februarie 2008)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lună nouă, Lună duioasă

Lună nouă frumoasă, Lună deplină
mă ţine trează strălucirea ta
aşterni peste mine o lumină calină
ca să învăţ şi noaptea verbul a fremăta.

veghea de mamă demnă-i de admiraţii
pătrunzi cu vise în case în suflet
aşterni armonia dintre constelaţii
speranţelor de viaţă le dai răsunet.

aşterni în întunerric feerii de argint
pui cununi pe tâmple şi pe frunte
mă înveţi cum să simt fericirea-n cuvânt
visul meu să fie măreţ ca un munte.

Lună nouă duioasă, Lună de alint
să nu laşi vre-o beznă să mă înfrunte.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În minunata lună mai

În minunata lună mai
Când dau bobocii-n floare,
În pieptul meu a încolţit
Iubirea vrăjitoare.

În minunata lună mai
Cu păsări cântătoare,
I-am spus tot ce mă doare,
Dorinţă şi dogoare.

poezie celebră de Heinrich Heine din Intermezzo liric (1822)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lună nouă, lună nouă

Lună nouă, lună nouă,
Dă-mi motive şi când plouă
Să te scutur de podoabe,
Să fac mieilor cocioabe
Din sprâncenele de ceară,
Arcuite-n plină seară.

Către mine tinzi podeţe
Moleşite de blândeţe...

Lună plină, lună plină,
Să-mi sacrifici o virgină,
Care plânge-n umbra ei.
Du-o-n casele cu miei
Să se-aprindă lumânare,
Să mocnească-n desfrânare,
De la ultimul pătrar
Până piere pe altar.

Lună nouă, lună plină,

[...] Citeşte tot

poezie de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă rog de lună

Mă rog de lună... să nu spună
Iubirea mea la cineva,
Luceferii ţi-i prind cunună
Şi-ţi cern argint în păr de stea.

Mă rog de lună... să rămână
Lumină pentru-al meu sărut,
Iubirea iarăşi culc pe mână
Şi o topesc în aşternut.

Mă rog de lună... să-nţeleagă
Că dragostea nu e păcat,
Chiar de pândeşte noaptea-ntreagă,
Nu pot pe ea fi supărat.

Mă rog de lună... să-mi aprindă
Cărarea buzelor spre tine
Şi braţele să te cuprindă,
Lipindu-te, uşor, de mine.

[...] Citeşte tot

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Raze de Lună

Rod al nopţilor promise
Iarăşi stelele veghezi
Şi le rogi să stea aprinse
Vremea umbrelor să-mi ştergi

Şi dacă ai fii uitată
Dacă te-ai întuneca
Eu n-aş vrea să ştiu vreodată
În ce unghi ai luneca

Lună oarbă, dragă Lună
Ce să fac cu visul tău
Tu l-ai coborât din ceruri
Pe o rază-n gândul meu

Şi-acum raza ta mă arde
Şi mă poartă-n stele verzi
Şi de spun cine mă crede
Nici tu Lună nu mă crezi

[...] Citeşte tot

poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Donald

O, lună, lună albă, lună luminoasă navigând pe cer,
Priveşte lumea noastră-nvolburată cu ochiul tău de înger
Şi spune-mi, Donald al meu pe ce mări de primejdii pline
Umblă – şi-adu-l pe drumuri argintii înapoi la mine.

O, lună, lună albă, strălucitoare, obrazul tău e rece;
E-un norişor lângă tine sau pletele-ţi plutesc buiece?
Dacă nu vrei s-ajung şi eu slabă, rece şi palidă ca tine,
Trimite, iuţi, curenţii maree şi-adu-l pe Donald înapoi la mine.

O, lună, lună albă, strălucitoare, încântător ţi-e nimbul!
Nu-i crin în lume care de tine să nu-şi ferească chipul:
La fel, şi eu îmi voi întoarce privirea de la tine, ştii bine,
Dacă raza şi mareea ta nu-l vor aduce pe Donald înapoi la mine.

poezie de Henry Abbey, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!