+zilele +trec

Băiatul meu, Jack

"Ai veşti de la băiatul meu Jack?"
Nu la mareea asta.
"Când crezi că se va întoarce? Zilele tot trec."
Nu cu vântul ăsta, nu cu mareea asta.

"A mai auzit de el vreo vorbă careva?"
Nu la mareea asta.
Tot ce-i îngropat de ape-anevoie mai poate înota,
Nu cu vântul ăsta, nu cu mareea asta.

"O, Doamne, când îşi va afla alinarea o inimă amară?"
Nu la mareea asta,
Nu la mareele care vin după asta –
Dar rămâi cu mângâierea că nu şi-a făcut neamul de ocară –

Nicio şoaptă dinspre-acel vânt, dinspre-acea maree.
Aşa că înalţă-ţi fruntea, semeaţă –
La mareea asta
Şi la fiecare maree viitoare aidoma cu asta;
Pentru că pe fiul căruia i-ai dat viaţă

[...] Citeşte tot

poezie clasică de Rudyard Kipling, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mongan se gândeşte la trecuta lui măreţie

Eu am băut mied din Ţara Celor Tineri
Şi plâng – fiindcă acum ştiu deja tot:
Am fost copac, un alun*, iar ei fără niciun fel de reţineri
Mi-au atârnat pe ramuri Carul Mare şi Steaua Pilot.

Asta s-a întâmplat demult – n-avea memorie pământul:
Am devenit o urgenţă prin care trec roibii amurgului,
Am devenit un om, un om care urăşte vântul,
Un om care ştie un singur lucru, acela că fruntea lui

Nu va atinge sânii şi nici buzele părul
Femeii iubite vreodată, în niciuna din zilele rămase.
O, fiară a pustietăţii, pasăre a aerului, spune-adevărul,
Trebuie oare să vă-îndur toate strigătele amoroase?

* Mongan – rege irlandez mitic, fiul jumătate om al zeului mării, Manannán mac Lir; după unii
cercetători este vorba despre regele irlandez Mongan, mort în anul 625, un personaj real.
* Alunul, conform notelor lui Yeats, este simbolul biblic al Copacului Vieţii şi al Copacului Cunoaşterii,

[...] Citeşte tot

poezie clasică de William Butler Yeats, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zilele trec încet, dar anii repede.

citat celebru din Mihail Sebastian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru cel ce trândăveşte, zilele sunt prea lungi şi anii trec prea repede.

Denis Diderot în Eseu asupra domniei lui Claudius şi Neron
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

sunt aici sus
plângându-mi singurătatea
suflet de copil uitat în trupul
unui fluviu Cânt aşezată
în mijlocul focului. Fericirea
himeră ce aşteaptă zorii
zilele trec şi fluviul se strecoară
ca o femeie în mijlocul
unui nor de cuvinte

poezie de Diana Mihaela Zăgan, Laureata revistei Poezia la c din revista Poezia (2001)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aş vrea să sufăr, aş vrea să scrâşnesc din dinţi, să-mi smulg părul şi să adorm cu genele muiate în lacrimi! Astfel, cel puţin, aş şti că trăiesc, aş înţelege, poate, ce însemnează a iubi... Dar zilele trec, veşnic aceleaşi, searbede şi plictisitoare, şi viaţa mea se scurge întocmai ca viaţa unei gâze netrebnice...

Liviu Rebreanu în Mărturisire. Pentru Fanny
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Orizonturi

Risipit prin viaţă ma plimb, numai eu ştiu cum mă simt.
Dragă frate, dragă soră,
Totul a mers mai prost ca în altă oră;
Plin cu chin şi dor de voi, asa trec zilele cu ploi.
Draga tată, dragă mamă,
O durere mă omoară.
Frământat de zi cu zi, doar la voi a ma gândi,
Stiu că bine nu a fost, am facut şi eu un lucru prost!

poezie de Rareş-Mircea Jiga (2014)
Adăugat de Rares Jiga
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te rog să îţi pară bine

Tu nu ai plecat! Îmi pare rău...
În loc să îmi pară bine.
Eu am plecat! Îmi pare rău...
În loc să îmi pară bine.
Nu mai e rău! Îmi pare rău...
În loc să îmi pară bine.
Că zilele trec... nu îmi pare rău,
Ba chiar îmi pare bine.
Că e perfect... îmi pare rău,
În loc să îmi pară bine.
Pentru că ţie îţi pare rău,
În loc să îţi pară bine.

poezie de Augustin Constantin
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întotdeauna şi pretutindeni

Străbate peşterile-adânci din munţi,
Atinge-n drum spre cer ale norilor frunţi:
Muzele strigă izvoarele şi văile pline de culori
De multe ori, da, de mii de ori.

Când privirea-ntâlneşte tinere flori albastre,
Cântece noi răsplătesc eforturile noastre:
Timpul trece şi-n zbor zilele trec, una câte una,
Dar anotimpurile revin întotdeauna.

poezie celebră de Goethe, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doamne, n-am cerut nimic

Doamne, n-am cerut nimic,
Cum am putut, am trăit,
Mi-ai dat să port răni adânci,
Nu mi-ai spus că dor atât,
Nici cum pot ca să le duc.

Când m-aşez pe iarba crudă,
Roua îmi păre a fi cucută,
Sufletul mi-e Doamne plin,
De amar ca de pelin,
Zilele îmi sunt un chin.

Privesc cerul înstelat,
Cânt, că doar cântul mi l-ai dat,
Lacrimile-mi sunt de foc,
În jurul meu arde tot,
Pe pământ nu-mi găsesc loc.

Niciodată n-am să-ţi cer,
Nici nu mă opreşti să pier,

[...] Citeşte tot

cântec, versuri de Mihail Coandă (31 ianuarie 2020)
Adăugat de Mihail Coandă
Comentează! | Votează! | Copiază!