+victor +ion +popa

Vezi, eu nu ştiu să vorbesc! Pentru că am eu încrederea asta mare, că avem inimi la fel şi că simţim laolaltă şi ce-i bine, şi ce-i rău. Şi-apoi hotărârea de-acum s-a copt în mine în preajma ta. Nu m-am gândit niciodată să mă însor, aşa, cu oricare. M-am gândit să mă însor cu tine. E o deosebire şi tu o înţelegi. Poate că fără tine nu m-aş fi gândit... Hai, dă mâna încoace. Ei, bai! Nu-ţi fie frică. Nu ştii ce viaţă frumoasă m-am jurat să-ţi croiesc ici, lângă bucăţica asta de vietate din pieptul meu, care se zbate speriată acum, de o faptă aşa de mare, ca pasul meu de azi.

Victor Ion Popa în Muşcata din fereastră
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cât de mare...

Cât de mare... eşti un prost!
Ştii tot cerul pe de rost,
Dar nu poţi să faci un pas
Dacă nu te duc... de nas.

epigramă de Victor Ion Popa din Epigramişti cu sau fără voia lor (1983)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am iubit filmul dintotdeauna. M-am format ca actor într-un prestigios teatru de provincie, la Iaşi, am fost apoi o vreme la Arad şi, după 1945, anul în care m-am stabilit la Bucureşti, în urma stăruitoarelor chemări ale lui Victor Ion Popa, am avut prilejul să urmăresc îndeaproape eforturile pasionaţilor filmului de a realiza şi la noi o producţie cinematografică.

Ştefan Ciubotăraşu în Gheorghe Tomozei, În vizită la Ştefan Ciobotăraşu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cadâr: Nu Ana-Aniki, asta obosit nu lăsam prindem rădăcină. Asta obosit boală la suflet estem, asta floare de moarte estem... Dacă dragoste nu ajutăm, ala nu dragoste chemăm, ala minciună chemăm.

replică celebră din piesa de teatru Take, Ianke şi Cadâr, scenariu de Victor Ion Popa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vezi ce vorbăreaţă mă face pe mine fericirea? Eu n-am vorbit niciodată ca în seara asta; păstram vorbele pentru cineva, pentru tine.

Victor Ion Popa în Ciuta
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Recunosc

Recunosc, nu sunt poet,
Cum sunt mulţi colegi la modă;
Dar când beau bărdaca-ncet,
Ca Horaţiu scriu o odă.

epigramă de Victor Ion Popa din Epigramişti cu sau fără voia lor (1983)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai puţin norocos a fost Victor Ion Popa cu propria lui comedie "Tache, Ianke şi Cadîr", jucată la acelaşi teatru şi în care regizorul nu s-a îndurat să suprime o iotă din scrisul autorului. Valoroasa lucrare n-a avut decât câteva reprezentaţii.

Victor Eftimiu în revista Teatrul, În amintirea lui Victor Ion Popa (septembrie 1965)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Victor Ion Popa - cu ocazia unei şezători literare, a citit din cartea sa: Povestiri cu prunci şi moşnegi

El va citi "pentru moşnegi
Şi prunci" - şi faptul nu e crud:
Pentru că pruncii nu ştiu carte,
Iară moşnegii nu aud.

epigramă de Ion Calboreanu din Epigramişti români de ieri şi de azi (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul acesta uriaş, care nu se temea de nimeni şi de nimic, se temea de veninul osândei din el însuşi.

citat clasic din Victor Ion Popa
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Precursorii şi urmaşii (O schiţare în versuri a istoriei literaturii române)

EXISTĂ O "ISTORIE A LITERATURII ROMÂNE DE LA ÎNCEPUTURI PÂNĂ AZI", SCRISĂ ÎN VERSURI DE PROF. CRISTIAN PETRU BĂLAN? Nicidecum, dar există o simplă schiţare a ei, expusă în numeroase strofe nepretenţioase, scrise pe înţelesul tuturor şi trecând foarte pe scurt în revistă aproape întreaga literatură română, cu prezentarea principalilor scriitori. Este, deci, o premieră absolută, deoarece, în nicio altă ţară din lume nu s-a mai încercat un asemenea experiment concentrat. Evident, scopul scrierii de faţă este să stimuleze cititorii ca să consulte istoriile literaturii române, deoarece mulţi dintre ei nu au avut norocul să cunoască întru totul aceste amănunte culturale de importanţă naţională, prezentate însă pe scurt, nume cu care trebuie să ne mândrim.

Arhitecţii de cuvinte, de verb-scris compozitori,
Sculptori de splendori în fraze, ce le zicem scriitori,
Ingineri ce modelează sufletele omeneşti,
S-au născut, trimişi de ceruri, şi pe plaiuri româneşti.

Prima scriere-n română e-a lui NEACŞU; alta nu-i.
I-o trimise lui Hans Benkner, judele Braşovului.
Anul scrierii e vechi, dar e-un mare act: Străbunul!
Era-un an cu cifra cinşpe şi sfârşea cu douăşunu...

"Dau ştire Domniei tale cum că eu am auzit
Că-mpăratul turc şi Mehmet din Sofia au pornit..."
Aşa scrise NEACŞU LUPU într-o limbă foarte clară,
Semn că şi mai vechi sunt texte româneşti care-o s-apară.

Iar de-atunci un val de scrieri, de mari cronici, de noi cărţi,
Apărură-n largul ţării, cât poţi urmări pe hărţi.
Ştim din şcoli de codici sfinte, de psaltiri, precum SCHEIANĂ,

[...] Citeşte tot

poezie de Cristian Petru Bălan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!