Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

+tara +moldova

Toate rezultatele despre +tara +moldova

Rezultate pentru +tara +moldova în toate tipurile de citate, în ordinea relevanței și a calității:

Norocul nu trebuie căutat. El se află în mâinile noastre. Norocul nostru e țara în care ne-am născut. E poporul care ne-a crescut. E casa în care trăim. E vremea când mai putem salva Moldova.

în Labirintul destinului (2007)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Chiar dacă România s-a format din două principate – Moldova și Valahia – în prezent aceasta este un regat independent, care și-a ales drept rege un prinț german din familia regală a Prusiei. Toată țara este divizată în părți, numite departamente, care corespund cu guberniile noastre și se subdivizează în județe, apoi în comunități orășenești și sătești. Armata românească e formată după modelul german. În caz de război țara poate să pună pe câmp o sută de mii de soldați bine instruiți. În afară de trupe terestre, ea mai dispune de o flotă nu prea mare, care constă din corăbii și bărci militare.

în Românii. Lectură pentru popor (1898)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Rugă

Ne rugăm Ție-n Ajun,
Fă-ne Doamne, fă-ne buni.
Ca și-n Cer și pe Pământ
Să urmăm al Tău cuvânt.

Ruga dă-ne-o luminoasă
Noi îți facem plecăciuni
Și să vii în casa noastră
Să cinăm l-aceeași masă.

REFREN:
Ascultă-ne, Doamne, ruga
Și-adu Raiul pe Pământ
Fie-Ți România-un cânt
Iar românul fie-Ți sfânt.

Ne rugăm la Tine Doamne
Să se facă voia Ta
Să ne ștergi lacrimi de dor
De dorul părinților.

[...] Citește tot

cântec interpretat de Fuego, versuri de (1 decembrie 2018)
Adăugat de AlesiaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

România, în decursul mai multor veacuri, a devenit, periodic, pradă a diferitelor popoare, care veneau din est și din nord și se înghesuiau. Limba acestei populații s-a îmbogățit cu multe cuvinte vorbite de popoarele de aici. Cele mai multe fiind cuvintele slave, deoarece slavii, din timpuri străvechi, înconjurau această țară, din mai multe părți. Din cauza vecinătății apropiate cu slavii și a relațiilor permanente cu ei, România a devenit o țară slavo-romană, adică, jumătate slavă, jumătate romană (latină). În sfârșit, această țară, împreună cu vecinii slavi și greci, a fost cucerită de turci, care au dominat-o câteva sute de ani. Încetul cu încetul, cu ajutorul Rusiei, România s-a eliberat de sub jugul greu al turcilor și a format două principate: Moldova și Valahia, care mai târziu s-au unit în unul singur, cu numele de România. Acum țara este în totalitate liberă și independentă. Însă urmele de robie grea, multiseculară, n-au putut să dispară în câteva zeci de ani. De aceea, România, între popoarele europene, este un stat foarte tânăr, neînsemnat, sărac, care n-a reușit încă să-și dezvolte bogățiile sale naturale, cu care a fost înzestrată din plin de Dumnezeu.

în Românii. Lectură pentru popor (1898)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

(...) că mai nainte de o sută cinci ani după Hristos, noi Rumânii nu lăcuiam aici; Partiea noastră era Italiea, și orașul nostru Roma, de la care ne au rămas și numele Rumâni, au Romani.

Țara Rumânească cu cele după la spatele ei împreună, se numea Dacie, căci era lăcuită de niște oameni foarte barbari și sălbăticoși ce se zicea Daci. Craiul acestora anume Decebal, fiind de aciași natură cu suppușii săi, mai totdeauna bântuia vecinatele Nații ce se stăpânea de Romani. (...)

Marele Traian însă, văzând că locurile ei sânt foarte frumoase și roditoare, râdică o mulțime de case au familii întregi de la Roma, și le făcu să vie a se așeza cu lăcuința pe ele. Asfelu de băjenii mari și vecinice se zic Collonii. Adintâiu Collonie de Romani, cum a trecut în Daciea, s-a așezat la județul ce se anumit după numele lor Romanați și un Prințu de viță împărătească anume Caracal, pe care luaseră cu dânșii de la Roma ca să le fie cârmuitor, a zidit orașul Caracalul. Altă Collonie mare ce-a lăcuit partea aceea unde acum se numește Moldova, a descălecat în locul ce se zice Roman, iarăși de la numele lor de Romani. Toată lipsa Dacilor acum era plinită cu Romani; Țara lor nu mai avea pentru ce să se mai zică Dacie căci se lăcuia de biruitori; aceștia o numea după numele lor Rumâniea.

în Cele dintâiu cunoștințe pentru trebuința copiilor care încep a citi, Idee repede despre istoriea Rumânilor (1828)
Adăugat de MGSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Întrebare: Ce trebuie să luăm aminte despre Moldova?

Răspuns: 1). Precum Ardeal, așa și aceasta are îndestulare de vin, pământul gras, heleștee, bivoli și munți îmbogățiți cu aur și argint, așijderea păduri, pomăt mult, de tot felul de dobitoace și mulțime de miere, cai turcești și rumânești. Lungimea este de 35 de mile și lățimea de 28. Mai demult această țară se numea Dakie Ripensască (sau Alpest rasască), după aceea, de la multe feluri de neamuri, se numea Gepidia și Goția, iar de unguri Kumania. Partea despre miază-noapte, pentru apa Moldovei și muntele Ceahlăului, anume Moldova, iar partea despre amiază-zi, anume Valahia de peste munți, care, până la anul 1449, da bir ungurilor, iar apoi dă turcului, pe fieștecare an: 58.000 galbeni italienești, cai 500 și șoimi 300. (...)

4). Locul cel dintâi în Moldova se numește Iaș sau Eș, care este Mitropolia a tot Principatul, aproape de apa Prutului, ce se numea mai demult Hierasum, unde este curtea Prințului, pentru care însuși Traian împăratul în cărțile sale face arătare că ar fi zidită înainte de nașterea lui Hristos, pentru locuirea comisului romanilor și a străjilor lui, în care curte se numără 16.000 de odăi. (...)

5). Iașul a luat nume de la străjile romanilor, ce se chemau iaziges și de la șanțul cel de bătaie, întru care oraș este scaunul arhiepiscopiei.

în De obște gheografie pe limba moldovenească scoasă de pe geografia lui Buffier, Despre Moldova (1795)
Adăugat de MGSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Dimitrie Cantemir

Nu se poate afla nicăieri în vreo altă țară cât Moldova de mică, atâtea ape și natura împodobită cu asemenea locuri minunate ca aici. O străbat patru mari ape navigabile: Dunărea, Nistrul, Prutul și Siretul.

în Descriptio Moldaviae, Capitolul al III-lea. Despre apele Moldovei (1716)
Adăugat de MGSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Adrian Păunescu

Doamne, ocrotește-i pe Români!

Noi în cel dintâi război
am ajuns prin moarte noi,
Doamne, ocrotește-i pe Români,
am dat sânge și sudoare
pentru România mare,
Doamne, ocrotește-i pe Români!
Am dat viață și soldați,
pentru-o patrie de frați,
am dat fapta, am dat zisa
de la Nistru pân-la Tisa.
Dar pe urmă-n patruzeci,
anul marii făr-delegi,
două fiare ne-au mușcat
Ultimatum și Diktat.
Biata lume nu știa
că-ntr-o zi la Moscova
au semnat un pact neghiob
Molotov și Ribbentrop.
Iar fascismul mondial
ne-a luat parte din Ardeal,

[...] Citește tot

poezie celebră de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Iubiti-va pe tunuri" de Adrian Păunescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -19.17- 10.99 lei.
Mihai Eminescu

Doina

De la Nistru pân-la Tisa
Tot românul plânsu-mi-s-a
Că nu mai poate străbate
De-atâta străinătate.
Din Hotin și pân-la Mare
Vin muscalii de-a călare,
De la Mare la Hotin
Mereu calea ne-o ațin;
Din Boian la Vatra-Dornii
Au umplut omida cornii
Și străinul te tot paște
De nu te mai poți cunoaște;
Sus la munte, jos pe vale,
Și-au făcut dușmanii cale,
Din Sătmar pân- în Săcele
Numai vaduri ca acele.
Vai de biet român săracul,
Îndărăt tot dă ca racul,
Nici îi merge, nici se-ndeamnă
Nici îi este toamna toamnă,

[...] Citește tot

poezie celebră de din revista Convorbiri literare, XVII, 4 (1 iulie 1883)
Adăugat de Georgescu Alexandru CristianSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

distincțieAceastă poezie a fost selectată Poezia zilei pe 2 octombrie 2017.
Distribuie
cumpărăturiCartea "Calin" de Mihai Eminescu este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la doar -38.44- 15.99 lei.
Mihai Eminescu

La arme

Auzi!... Departe strigă slabii
Și asupriții către noi:
E glasul blândei Basarabii
Ajunsă-n ziua de apoi.
E sora noastră cea mezină,
Gemând sub cnutul de Calmuc,
Legată-n lanțuri e-a ei mână,
De ștreang târând-o ei o duc.
Murit-au? Poate numai doarme
Și-așteaptă moartea de la câni?
La arme!
La arme dar Români!

Pierit-au oare toți vultanii
Și șoimii munților Carpați,
Voi, fii ai vechei Transilvanii,
Sunteți cu totul enervați.
Și suferiți în înjosire
De la Brașov pân la Abrud,
Ca să vă țină în robire

[...] Citește tot

poezie celebră de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina 1 >


Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info
Cineva are nevoie de răspunsul tău: Câți ani are Moldova? Răspunde acum!
Direcționează
3,5%
către Asociația Culturală Citatepedia!

Citește detalii »

Fani pe Facebook

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!