Toate rezultatele despre +priviri +pierdute
Rezultate pentru +priviri +pierdute în toate tipurile de citate, în ordinea relevanței și a calității:
Prețul fericirii - Nevoia de revoltă I
Cercul s-a închis,
Soarele meu a rămas pe dinafară!
În bezna rotundă,
Încerc să palpez o iluzie ereditară
Cercurile pașilor mei,
Au făcut șanțuri cu mocirlă lipicioasă
Din lacrimi, suspine și abisuri.
Un glas a strigat că,
Speranța nu te lasă să mori!
Dar ea, se îngroapă odată cu mine.
Mâlul mi-a ajuns la glezne,
La genunchi,
La coapse... si tot urcă sau eu cobor,
Nu mai știu exact.
Caut, caut o ieșire ca o idee
Dar mă afund mai mult.
Nimeni un știe de ce suspin
[...] Citește tot
poezie de Gabriela Petcu (2008)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre revoltă
- poezii despre stele căzătoare
- poezii despre întuneric
- poezii despre timp
- poezii despre ochi
- poezii despre iubire
- poezii despre bucurie
- poezii despre Soare
- poezii despre viață
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Când te-am iubit
Când te-am iubit era atâta toamnă,
Iar păru-ți mirosea a mere coapte,
Îți respiram în ziua aceea, doamnă,
Sărutul cald intersectat cu șoapte.
Când te-am iubit era atâta toamnă,
Stele cădeau în tainice priviri,
Îți mângâiam în ziua aceea, doamnă,
Cordul trezit de valuri și simțiri.
Când te-am iubit era atâta toamnă,
Din noi plecau pierdute trenuri,
Plângeau în ziua aceea, doamnă,
Îmbrățișări ieșite printre sternuri.
Când te-am iubit era atâta toamnă
Și-n gândul meu deschide-voi o nișă,
Să-nmormântez în ziua asta, doamnă,
Iubirea toamnei noastre... interzisă.
poezie de Iulian Lorincz
Adăugat de Iulian Lorincz
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre toamnă
- poezii despre trenuri
- poezii despre sărut
- poezii despre stele
- poezii despre mere
- poezii despre interdicții
- poezii despre inimă
- poezii despre gânduri
Cântul XXV
Și-a zis, când vorbelor le-a pus o fine:
"Mai na și ție, Doamne!" și-a făcut
cu ambele lui mâini spre cer smochine.
De-atunci încoace șerpii mi-au plăcut,
căci iată unul gâtul i-l încinse,
părând c-ar zice: "Fii de-acum tăcut!"
Iar altul peste brațe-astfel îl prinse
făcând la pieptul lui din sineși nod,
încât mișcării-orice putință-i stinse.
Pistoia, tu! De ce nu cați vrun mod
să te-nmormânți sub a cenușii zgură,
că-mpingi spre crime-așa pe-al tău norod!
Alt duh, prin toat-a morții vale-obscură,
n-aflai nici chiar la Teba-n porți trăsnitul,
superb cu Cerul într-așa măsură.
[...] Citește tot
cânt de Dante Alighieri din epopea Divina comedie, Infernul, traducere de George Coșbuc
Acest cânt face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre șerpi, poezii despre schimbare, poezii despre moarte, poezii despre fum, poezii despre văi, poezii despre vorbire, poezii despre vinovăție, poezii despre vecini sau poezii despre urechi
În tăcere
Cuvinte nespuse
rătăcite priviri
și tăceri...
Pierdute iubiri
vorbe fără rost,
în acorduri
de tăceri...
copilul,
un scâncet
și zâmbetul lui
și tăceri...
Un poet plângând în tăcere
poezie de Monica Trif
Adăugat de Monica Trif
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi și poezii despre tăcere, poezii despre zâmbet, citate de Monica Trif despre zâmbet, poezii despre poezie, citate de Monica Trif despre poezie, citate de Monica Trif despre iubire, poezii despre cuvinte, citate de Monica Trif despre cuvinte sau poezii despre copilărie
Frumuseți pierdute
Să fii sufocat de cuvinte nespuse,
Să te simți sfârșit de dureri ce s-au dus,
Să fii lovit de priviri îndreptate-ți
Și ucis de iubiri ce demult au apus.
Să fii aproape de toți, dar să simți că nu ești,
Să fii biciuit de nepăsări din suflete seci,
Să fii pe pământ, dar să nu te găsești,
Când stai cu ai tăi să se-ntrebe de ești.
Totul din viața-ți tu să-l vezi un nimic,
Nici cerul imens să nu-l vezi că-i prea mic,
Să privești norii, dar să nu știi ce sunt,
Să vezi luna pe cer, să te-ntrebi de ce-i sus.
Să simți soarele ce pentru tine-i străin,
Să bei apă cu sete și să simți că-i venin,
Să vezi flori cu mirosuri uscate și uscate-n culori,
Să vezi o mare de lume cu carte și în niciunul valori.
Să simți valul mării uscat cum izbește în plin,
Iar sărutul pe-obraz că-i o palmă, că-i chin,
Imensul să-l vezi infim și pierdut,
Și-n oameni cu chip să vezi suflet de lut.
[...] Citește tot
poezie de Angela Mihai
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre suflet, poezii despre valoare, poezii despre sfârșit sau poezii despre nori
Radioul
Velele devenind tot mai mici în vâltoarea vântului
sunt tot ce reține memoria din acea zi.
Parfumul pinilor și tăcerea
vor alina rana
făcută de navigatorul care se-îndepărtează
sclipirea fulgurantă-a lipanului în râu,- a dumbrăvencii în aer.
O, femeie rămasă fără mângâiere,
ascultă recviemul vântului.
Potirul de aur este gol,
soarele-a devenit o rufă
la gâtul unei femei de vârstă mijlocie,
care tușește fără contenire
amintirea verii-n care el a plecat o întristează...
atunci ea avea aur la mâini și în pântece.
O, femeie cu priviri pierdute,
ascultă cântecul orbului.
Se întunecă; închide ferestrele
fă-ți flaut din trestia zilei de ieri,
[...] Citește tot
poezie de Giorgos Seferis din Sturzul, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre femei, poezii despre apă, poezii despre vârstă, poezii despre vânt, poezii despre tristețe sau poezii despre trecut
Memento mori (Panorama deșertăciunilor)
Turma visurilor mele eu le pasc ca oi de aur,
Când a nopții întunerec - înstelatul rege maur -
Lasă norii lui molateci înfoiați în pat ceresc,
Iară luna argintie, ca un palid dulce soare,
Vrăji aduce peste lume printr-a stelelor ninsoare,
Când în straturi luminoase basmele copile cresc.
Mergi, tu, luntre-a vieții mele, pe-a visării lucii valuri,
Până unde-n ape sfinte se ridică mândre maluri,
Cu dumbrăvi de laur verde și cu lunci de chiparos,
Unde-n ramurile negre o cântare-n veci suspină,
Unde sfinții se preîmblă în lungi haine de lumină,
Unde-i moartea cu-aripi negre și cu chipul ei frumos.
Una-i lumea-nchipuirii cu-a ei visuri fericite,
Alta-i lumea cea aievea, unde cu sudori muncite
Tu încerci a stoarce lapte din a stâncei coaste seci;
Una-i lumea-nchipuirii cu-a ei mândre flori de aur,
Alta unde cerci viața s-o-ntocmești, precum un faur
Cearc-a da fierului aspru forma cugetării reci.
[...] Citește tot
poezie celebră de Mihai Eminescu (1872)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre stânci, poezii despre palate, poezii despre nisip, poezii despre gură, poezii despre fluvii, poezii despre crengi, poezii despre văduvie sau poezii despre vulcani
Mama
Când zorii freamătă de dor
adun cuvintele pierdute
frânturi din visul meu
din albastre nesfârșituri
mă gândesc când ai plecat,
despărțită de timp,
o umbră într-un asfințit de soare
un zbor frânt...
și zilele au început să doară
sub amurgul lăcrimând
mi-ai spus să port în priviri
seninul cerului
și iubirea șoptită din suflet
ești steaua mea ce mă privește
când ploaia rece mă-nconjoară
iar zâmbetul tău...
este mereu o primăvară.
poezie de Maria Ciobotariu (3 martie 2017)
Adăugat de Maria Ciobotariu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre început, poezii despre zile, poezii despre visare sau poezii despre primăvară
O iubire de toamnă ...
Este atunci când sentimentul dragostei
Se desprinde,
Parcă smuls,
Din priviri
Și se așterne umil,
În bătaia gândului,
La picioarele sufletului oglindă...
Este atunci când brațele-ți cuprind tăcerea,
Și nemișcarea
Și robia
Dar dezlegi aprinsele bătăi de inimă...
Este și atunci, cănd îți dai seama,
De frunzele pierdute,
Scuturate a pagubă,
Ce într-un sfârșit
Prinde viață
Rămășagul tău cu neghiobia...
O iubire de toamnă,
Răstignită
Pe o silabă...
[...] Citește tot
poezie de Vasile Zamolxeanu (16 octombrie 2019)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sclavie, poezii despre picioare sau poezii despre pagubă
Elegie
Mâinile tale au versuri din petale de cer
Și ți-e trupul subțire, un suav giuvaer,
Ce-alunecă timpul peste clipele-i nude
Cu lacrima vieții-n flâmânde secunde.
În picurii sufletului ai săruturi din soare,
Ecou de smarald fuge-n pletele tale,
Și-n albe-amintiri pierdute în nopți
Curg rănile inimii, sfredelită de hoți,
Iar umbra credinței e flămânde de vară,
Ca lacrima aurului în lumină să doară,
Miraje și nașteri, curcubee de farmec,
Închise-s în tine și-n pământul ostatec.
Orizontu-i urzit cu pieiri și iubiri,
Eu pasăre-aș fi să-ți zbor în priviri.
poezie de Aurel Petre (10 iulie 2020)
Adăugat de Aurel Petre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre versuri, poezii despre trup și suflet, poezii despre secunde sau poezii despre păr
<< < Pagina 1 >